Un bărbat îl slujește pe Eminescu în neuitare

silvius lombrea

Domnul Silvius Lombrea iubește dintotdeauna poezia. Și cu totul aparte îl prețuiește pe Eminescu. Nu-i din lumea literelor, nici a ideilor, a lucrat la Aeroportul Internațional Timișoara ca funcționar de rang înalt.

În sala Căminului Cultural din Giarmata Vii, gata pregătită să-și întâmpine oaspeții, adică pe toți iubitorii din sat ai Luceafărului, discutăm retrași, cât îngăduie timpul. Nu că ar fi nu știu cât de ocupat domnul Silvius Lombrea, vreau să îi respect neliniștea clipelor ce-l apropie de momentul dintâi al serii.

Au sosit, printre primii, câțiva scriitori de la Cenaclul ”Seniorii”. Vor recita din creația proprie cu gândul la Poetul Național. Mai un pic și se face un sfert de secol de când domnul Lombrea, pe propriile spețe, îl sărăbătorește pe Mihai Eminescu de ziua lui de naștere, adică pe 15 ianuarie.

Sunt moț, se recomandă domnul Lombrea, știu ce-i omenia. Și cât de convingător e cu fapta! Povestește cum s-a născut sărbătoarea: ”Am fost foarte bun prieten cu scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, lucram împreună la aeroport și, fiind eu iubitor de poezie, în special de Eminescu, el m-a ajutat, acum 23 de ani, să organizez pentru consătenii mei o seară de poezie.

Și de atunci nu l-am mai părăsit pe Poet, îl avem aici, cu noi, mai ales în fiecare 15 ianuarie…” Domnul Lombrea e un gospodar știut, a fost, în câteva rânduri, și consilier local, timp în care a pledat – dar a mers greu, zice – să-l statornicească, cumva, pe Poet la Giarmata Vii.

A insitat, l-a susținut și directoarea școlii, doamna profesoară Claudia Vlaicu – să convingă consiliul local să aprobe ca numele căminului cultural să fie Mihai Eminescu. Domnul Lobrea e gospodar știut nu doar la el acasă. Are, de curând, un nou proiect. Vrea să așeze, pentru eternitate, bustul Poetului în fața instituției de cultură care îi poartă numele. ”Cum o să reușiți, sunt costuri?.” ”Mână de la mână”, răspunde fără ezite.

A urmat seara de poezie. S-au adunat vreo cincizeci de oaspeți ai Poetului, cum îi consideră domnul Lombrea. În final, că așa sărbătorește el și familia sa, soția și cei doi fii, ziua lui Eminescu, a invitat la masă iubitorii de poezie care l-au însoțit pe Luceafăr de ziua lui.

”Dumneata ce ești, l-am întrebat, moț sau bănățean?”, la care, semn că a mai fost abordat astfel, are răspunsul pe loc: ”Glumind, spun că sunt un bănățean cu moț. Domnule, eu dintotdeauna am gândit să fac numai bine și pornind de la acest gând nu are cum să iasă rău. Pentru mine cel mai mult contează rugăciunea și poezia!”


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *