Îți spun ceva de care – așa mi-ar plăcea – nu ai mai avut parte: te invidiez. Găsesc a fi extraordinar să trăiești, într-o existență, mai multe… vieți.
Încap, cu marfă cu tot, pe câţiva metri pătraţi. Doi sunt localnici, o femeie şi-un bărbat; pe el îl cheamă Dean Bastovanov şi, aproape, stă o… intrusă, Ramona Stoican.
– În dimineața asta, urbea în care trăiți, și nu e doar o părere, are atâta liniște…
Înainte de orice, vreau să aud de la dumneavoastră în ce constă farmecul voleiului.
– Într-adevăr, voleiul devine încântător dacă este jucat …
Domnul Barb, tatăl, se apropie de patruzeci de ani. E un bărbat înalt, bine legat, purtător de barbă şi cu un calm funciar.
În Beregsău Mare, la numărul 73, stă familia lui Polexici Petru. Pe nevastă o cheamă Ghile Florica. Sunt împreună de aproape 15 ani…
Două ore au avut concurenții să își monteze ce le era de trebuință. Apoi alte trei ca să prepare, fiecare cu ceaunul lui sau mai multe, mâncarea…
Doamna, surprinsă de aglomerația burgului, chiar și în zilele astea, printre ultimele de vacanță, e foarte volubilă. Bărbatul, fire mai reținută…
V-am prins într-un moment presant, aveți, zilele acestea, destule de făcut.
– Oraganizăm a cincea ediție a Festivalului Internațional de Folclor …
– Vă vizitez, maestre Vladimir Jurăscu, înainte de o zi mare. Împliniți nouă decenii de viață, vă regăsesc același, primitor, cu vervă…
– Mă bucur că vă revăd după atâte vreme. Greșesc dacă spun că biografia dumneavoastră întregește, cum mai rar se întâmplă, drumul?
Într-o noapte de la sfârşit de februarie, un hoţ a spart, într-o localitate din Timiş, două case. Imobilele sunt aşezate la drumul principal, bine iluminat.
Vreme de câteva ore, duminică, comunitatea din Ghiroda, în bună parte, s-a adunat la biserică. A fost o zi cu un plus de încărcătură spirituală…
Domnul Erwin Lehretter acum trăieşte în Germania. Fire întreprinzătoare fiind, a fost ales preşedintele Asociaţiei şvabilor recăşeni emigraţi.
Eram la Foeni, în ziua reporterului fără noroc, nimic nu se lega. Despre doamna Anița știam, vag, ceva. Cine îmi povestise o făcuse cu destulă circumstanță.
Ziua asta de toamnă, atât de mohorâtă, nici că o atinge. Tocmai și-a făcut o supă, mă îmbie și pe mine să mănânc, dar în frământările ei nu e cazul.
Zona Făgetului este o vatră folclorică extrem de ofertantă. Deşi, trebuie să spun şi asta, în numele adevărului, există, în ultimii ani, un declin.
-Atelierul tău se află în centrul orașului, pe o stradă pietonală foarte circulată. În fața porții, mereu deschisă, este, întotdeauna, o lucrare.
În perioada 11– 24 septembrie, membrii Fundației “Laurențiu Ciucur”, copii și tinerii suferinzi de boli musculare și neuromusculare progresive din județul Timiș …
E un bărbat înalt, robust și lipsit de plăcerea de a vorbi. Este păstor, indiferent de anotimp el viețuiește, zi și noapte, la stână.
De când nu ne-am mai văzut? – De un deceniu, domnule Galetin. Vă caut pentru tot ceea ce sunteți în mișcarea cultural-artistică din zona noastră…
Oricât ar fi reporterul de experimentat, e drept, rar, cedează. Nu-i nimic mai trist decât să scrii despre cineva care, odată cu el, dispare ceva.
Sunt fapte care, într-o viață de om, se repetă extrem de rar. Dacă e să fie, și ești martor, înseană că ai avut noroc. Iată un exemplu:
Într-o seară l-am sunat, o fac adeseori, pe domnul profesor Costică Idriceanu. A răspuns prompt, ca mai întotdeauna, doamna Maria, soția.
Vineri, la ora zece, la Ghiroda, în sala mare a căminului cultural, s-a reunit consiliul local. Două puncte au fost la ordinea de zi …
În vecinătatea bisericii catolice din centrul orașului e o arteră care poartă numele unui artist. Are un fel de unicitate, casele, în mare parte, sunt construite de ceva vreme…
Doamna Silvia lucrează la primărie și în ziua asta de luni, spre sfârșit de noiembrie, îmi e ghid. În oraș este șantier la mai tot pasul, se ocolește, să ajungi la o adresă..
Poarta verde stă mai toată ziua descuiată, însă mereu e apărată de un câine cu un lătrat aprig. Numai gura e de el, dar cât este de mic îl scoate din banalitate blana…
– Am aflat că sunteţi studentă la jurnalistică şi asta mă bucură. Cum şi de ce aţi ales presa?
Se însoțesc în atâta taină încât nu vede pe nimeni din jur. Vacarmul nu o atinge, are un discurs al ei, singur nu poate fi altceva…
L-am întâlnit într-o spălătorie de mașini. Tocmai terminase un microbuz, o coptură, nu știu cine îl lasă pe drumurile publice.
Când o așezare împlinește șapte veacuri de existență, în comunitate e o sărbătoare aparte.
În firma lor, în ultima sâmbătă din luna august, e sărbătoare. Negreșit, în fiecare an.
Într-o zi cu o căldură năucitoare, cu un soare care ținea loc de cer, pe marginea dumului european, la intrarea în..,
Poate nu mai locuiești pe strada ori pe ulița în care te-ai născut. Revenit, fie și numai pentru o zi, acasă, te vezi într-o ipostază sau alta.
Am revenit, după șaptesprezece ani, pe unul dintre drumurile mele reportericești. Păstrez același titlu. Am scris despre o dramă, șapte copii minori își pierduseră mama.
Primarul din Belinț, Florin Laza, are o problemă la care nu-i găsește rezolvarea. La deponeul din Ghizela, localitate aflată în vecinătate, e raiul ciorilor.
Renaşterea bănăţeană utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră pe website-ul nostru. Vă informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea cele mai recente modificări stipulate în Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru, vă rugăm să citiţi conținutul Politicii de cookie. Prin continuarea navigării pe www.renasterea.ro, acceptaţi utilizarea fişierelor de tip cookie, conform Politicii de cookie.