Scriitorul Ion Marin Almăjan a fost sărbătorit la 85 de ani!
Înainte de ora începerii, în Aula, atât de încăpătoare, a Filialei din Timişoara a Academiei Române nu mai era niciun loc liber. Până şi dincolo de pragul uşii, rămasă larg deschisă, se mai puseseră câteva scaune.
Curând, a început Medalionul literar aniversar Ion Marin Almăjan – 85. Prozator, poet, jurnalist, pamfletar şi eseist. Moderator, ca întotdeauna când în Aulă se petrece un eveniment, a fost, şi de data aceasta, Conf. CS II dr. Ioan David. Tot lui trebuie să-i fi aparţinut ideea de a începe, inspirat, dând citire unei misive venită din Canada.
Iată conţinutul ei: „ Privire ageră. Scrutătoare. Cu desăvârşită eleganţă însă. Personalitate impunătoare. Prin gravitatea ţinutei, dar şi datorită aerului de semeţie. Poartă ceva din alura vulturului oprit pe un vârf. Leagă cu stil orice fel de convorbire de orice dimensiune. Poate fi galant, sclipitor, opozant, ironic. După caz. Nu face rabat.
E de neînduplecat când este vorba de principii. Ambiţios, îndrăzneţ, dovedindu-se a fi, în timp, selectiv în prietenii şi atitudini, foarte punctual.
Nu poartă hlamida enigmaticului, totul e la vedere, păreri, idei, argumente. E bine să nu te aventurezi în discuţii contradictorii dacă nu ai de partea ta puterea unor opinii incontestabile. Poate să-şi permită luxul comportamental de-a fi pătimaş, dar şi să întindă paharul cu toleranţă. Condiţiile sunt însă aceleaşi: dreptatea şi onoarea să nu fie afectate. Aparenta trufie bănăţeană e doar conştientizarea propriei valori. Pentru că a ţinut mereu, dar mereu, steagul onoarei. E un maestru în exerciţiul clasicei lupte oneste cu viaţa.
A ajuns în vârful gloriei neprecupeţind niciun efort, necoalizând cu niciun compromis. Scriitor de referinţă, jurnalist de frondă şi curaj, conducător al unor importante foruri culturale, el însuşi fiind o instituţie culturală, cum l-a definit critica literară, editor şi aprig apărător al problemelor neamului său. Ion Marin Almăjan a dovedit că ştie ce înseamnă a preţui şi apăra cultura pentru păstrarea emblemei spirituale a propriei naţii.”
Portretul acesta aparţine scriitoarei şi jurnalistei Veronica Balaj.
Cuvântul de întâmpinare a aparţinut domnului academician Dan Dubină, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române. Cu generozitate a vorbit despre frumuseţea, însemnătatea istorică a Ţării Almajului, de unde vine, cu o zestre inconfundabilă, scriitorul Ion Marin Almăjan. Ajuns, iată, mereu egal cu sine, la 85 de ani.
Moment întregitor al biografiei sărbătoritului, construit în numele aceleaşi idei, de a pune în evidenţă personalitatea sa, a fost filmul realizat de către cineastul şi publicistul Victor Popa: „Din Dalboşeţ în Oraşul Regal”. Astfel, s-a introdus în discuţie locul de naştere al scriitorului, locul cel mai aproape de inima lui, Dalboşeţ. Oraşul Regal, titlul unui roman al său, se-nţelege, este Timişoara.
Filmul, construit din elementele esenţiale din biografia scriitorului, a debutat cu imagini din satul natal, o aşezare cu o istorie care, peste veacuri, îi sporeşte însemnătatea. Şi mai este un fapt rar, dacă nu unic în literatura română: numărul- şapte – scriitorilor care s-au născut pe această vatră. Unul dintre ei este profesorul, poetul, folcloristul şi istoricul Iosif Băcilă. Fireşte, a fost prezent şi a susţinut comunicarea Ion Marin Almăjan – „programul bănăţean”.
Şi scriitorii reşiţeni au dorit să-i fie alături, ca întotdeauna, sărbătoritului. Mesajul lor a fost adus de către poetul şi jurnalistul Nicolae Sârbu. Un moment cu o încărcătură aparte s-a dovedit a fi când preotul Ionel Popescu, vicarul eparhial al Arhiepiscopiei Timişoara, a vorbit despre o altă latură spirituală a scriitorului, aceea de statornic participant la slujbele religioase de la biserica ortodoxă din cartierul unde locuieşte. Tot părintele vicar a adus mesajul din partea IPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului.
A urmat, apoi, intervenţia criticului literar Adrian Dinu Rachieru. La fel de scrupulos, ca de fiecare dată, prin discursul său a făcut profilul unui scriitor complet şi complex. Subliniind, aducând de fiecare dată exemple, drumul devenirii lui Ion Marin Almăjan, un bănăţean veritabil, pătimaş, care are fascinaţia ţinutului. El şi-a asumat nu doar ţinutul, spaţiul său literar, ci şi spiritul generaţiei. Prin tot ce a scris şi făcut a slujit un program.
Tot criticul mai sublinia că prozatorul este mânat de impulsul recuperărilor. Vorbind şi de cealaltă parte a creaţiei scriitorului, gazetăria. A publicat câteva volume de referinţă, dovadă că publicistul Ion Marin Almăjan trece, cu uşurinţă, prin medii diferite. În numele unei ardente iubiri pentru ţară.
Asistenţa s-a bucurat, în final, de recitalul de poezie din creaţia sa, susţinut de către Ana Maria Pandele Andone, actriţă la Teatrul Naţional din Timişoara. Un copil hărăzit, are unsprezece ani, a recitat, admirabil, în grai bănăţean. Se numeşte Lisi Lorenzo Gabriel.
Timpul a trecut, nu-i o noutate, repede. Dar a rămas suficientă vreme pentru a povesti, a rememora o veche întâmplare, să se închine un pahar, să dăruieşti un gest de amiciţie sau o urare, la ceas aniversar. Cel venit ca elev de la Anina, intrat clandestin în cetatea Timişoara, dar asta este o altă poveste, poate spune că şi-a împlinit visul din copilărie: să devină scriitor.
Şcolit la universitatea timişoreană, în preajma unor mari spirite, Ion Marin Almăjan a adus în literatură lumea unui ţinut, cu tot ceea ce o defineşte. O poartă cu el de când se ştie, arătând-o pretutindeni, până şi în Macedonia, Malta, Serbia, Italia unde au ajuns, traduse, romanele sale!
La mulţi ani, darnici, Maestre!
Foto: Constantin Duma
