Anul acesta, pe 4 mai este Marţea Albă, a treia zi de Paşte în Calendarul Ortodox. Ce tradiţii şi obiceiuri nu trebuie să uite românii în această zi sfântă? Prima săptămână care urmează după Sfintele Paşti se numeşte Săptămâna Luminată şi se termină cu Duminică Tomii (adică a Sfântului Apostol Toma).
CITEȘTE ȘI: Medicii, despre evoluţia pandemiei în România: „Ne putem aştepta că odată cu deschiderea şcolilor să asistăm la o oarecare creştere a numărului de cazuri”
Săptămâna Luminată este începutul unei perioade mai lungi de sărbătoare pentru ortodocşi, care durează 50 de zile şi se termină odată cu Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). În primele secole ale creștinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului), care erau botezați în noaptea de Paști, purtau haine albe, drept simbol al bucuriei Învierii, conform capital.ro
O deosebire pentru această săptămână este că zilele de miercuri şi vineri, care sunt însemnate în calendar cu „harți”. Miercuri şi vineri sunt zile în care, în mod obișnuit, se ţine post, însă în Săptămâna Luminată se dezleagă în aceste două zile la toate mâncărurile de dulce, pentru bucuria Sfintei Învieri.
În plus, pentru cei care pleacă la cele veşnice în timpul Săptămânii Luminate, slujba de înmormântare este înlocuită de slujba Învierii, astfel că celui decedat i se va cânta “Hristos a Înviat!”
Ce nu ai voie să faci în Marţea Albă?
Marţi, 4 mai, este a treia zi de Paşte, numită şi Marţea Albă. În această zi este interzis să se spele, să se calce sau să se facă curat.
În Marţea Albă, femeile trebuie să dea de pomană pasca și vinul roșu rămase din Duminica de Paşte. În plus, în această zi se spune că se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, dar şi „coastă cu coastă”.
Vizitele care erau făcute rudelor, vecinilor sau prietenilor în a treia zi de Paşte erau numite pe vremuri “umblatul cu pasca”. Tradiția îşi are originea încă din cele mai vechi timpuri, când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Iisus Hristos.
În unele zone din România, în Marţea Albă, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrilor nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, rudele întorceau vizitele făcute în duminica Paștelui, pentru a se bucura împreună de bucate alese și a ciocni ouăle roșii care le-au mai rămas.
O altă credinţă vorbeşte despre firimiturile rămase de la mesele de Paşte. Acestea ar trebui să fie păstrate, îngropate, iar din ele va răsări o plantă numită “cucoană” sau “maruncă”. Aceasta se pisează şi se pune în băutură, atunci când o femeie își doreşte să aibă copii.
