Lauri pentru trăgulă, cauc și cușliug

rachila banatean dunea

Rachila Bănățean-Dunea este una dintre participantele cu cea mai mare zestre de trofee obținute la festivalul-concurs de promovare a culturii bănățene organizat de Centrul de Cultură şi Artă și finanţat de Consiliul Judeţean Timiş.

”Pentru mine, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a fost un scop în viață. Am fost, timp de 40 de ani, cadru didactic în învățământul preșcolar și m-am străduit să le transmit tuturor generațiilor cu care am lucrat pasiunea pentru folclor. trofee rachila banatean dunea

Începând din anul 2007, am participat la toate edițiile festivalului-concurs <<Lada cu zestre>>, cu excepția celei din 2009. La fiecare dintre cele zece la care am fost prezentă, m-am aflat în frunte, ocupând fie locul I, fie cel de-al doilea”, spune femeia din satul Jdioara, comuna Criciova.

Obiceiuri păstrate cu sfințenie

Potrivit multiplei laureate, secretul succesului său ține în special de prezentarea în detaliu a obiceiurilor vechi. În acest scop, sursa sa de inspirație este Cronica satului Jdioara, realizată de preotul Dimitrie Blidaru, preotul parohiei ortodoxe din localitate între anii 1936-1975, document pe care îl deține în copie, originalul păstrat în lăcașul de cult ani la rând nefiind de găsit în ultima vreme.

Prezentarea obiceiului de jelire a mortului la Jdioara i-a adus, spune timișeanca, recunoașterea profesioniștilor și confraților. ”În zilele cât stă mortul pe masă în casă, înainte de îngropare, în fiecare zi, dimineața, trebuie să i se strige zorile. Astfel, la revărsatul zorilor, șapte femei mai în vârstă, fiecare cu o lumânare și o floare în mână, se adună în stradă, la fereastra încăperii în care este ținut decedatul și cântă: Zorilor surorilor/ Zorilor surorilor/ Ce-ați grăbit de ați zorit/ Până Ion nu s-o gătit/ Ioane, Ioane, dragă Ioane/ Nu te ruga tu de mine/ Roagă-te de îngeri/ Că îngerii bine or străjât/ Până suflețelul ți-o ieșit…”, precizează Rachila Bănățean-Dunea. Potrivit autorităților locale, femeia este singura persoană din sat care încearcă în acest fel să pună în valoare specificul tradiţional şi potenţialul cultural-artistic al Jdioarei.

O colecție de obiecte vechi

Pe lângă perpetuarea de tradiții și credințe populare strămoșești, Rachila Bănățean-Dunea se mândrește și cu o colecție de obiecte vechi. obiecte vechi rachila banatean dunea

”Păstrez o trăgulă veche de 160 de ani care încă este funcțională. Este făcută din scoarță de ludaie și era folosită pe post de furtun pentru extragerea răchiei din damigeană. Am și un cauc confecționat din același material, care era folosit ca pâlnie. Sunt multe alte obiecte a căror denumire poate părea ciudată și a căror întrebuințare este necunoscută tinerilor de astăzi. Așa este și cușliugul, un fel de recipient făcut din scoarță de tei, care se purta la gât și era folosit la culesul cireșelor și vișinelor”, explică Rachila Bănățean-Dunea.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *