Campioana nu se mai întoarce acasă!

Doamna, surprinsă de aglomerația burgului, chiar și în zilele astea, printre ultimele de vacanță, e foarte volubilă. Bărbatul, fire mai reținută, se mulțumește să asculte, o lasă pe soție să ducă discuția. Au venit și cu cele două fiice, Maria e cea mare, și motivul întâlnirii.

Maria este, deja, o domnișorică, iar Ioana, o serafică. Doar ascultă și privește cu uitătura blândă, largă. Toți au aceeași bucurie, ba au două, prima că Maria este campioană națională la patinaj pe rotile și că sunt cu adevărat acasă. Din toamnă, campioana merge în clasa a opta, învață bine. Este conștientă că sportul pe care-l face îi costă suficienți bani pe părinți.

Mama zice că a încercat mai multe sporturi până a ajuns la patinajul pe rotile. La vârsta de 17 ani Maria va trece într-o altă etapă sportivă, sigur, mama, cine altcineva, dă toate explicațiile; tata, fire de un calm hrănitor, completează, la țanc, câte un amănunt și abia acum se arată că, de fapt, el este cronometrul familiei.

Bărbatul ăsta e omul care, într-o zi, s-a dus, de dragul familiei, până la sacrificiu. În 1999 a plecat din Deta, nu-l întreb, e ușor de presupus, cât i-a fost de greu să stea patru ani singur. Între timp, se născuse și Maria. Când avea numai trei luni, maică-sa a plecat după soț. Ioana, mezina, nu era născută.

E bine, le zic părinților, că fetele vorbesc românește. Vai, dar se poate altfel, niciodată nu s-a pus problema, zice pornită, dar și ocrotitoare, mama. Din mărturisire în mărturisire povestea lor se încheagă, acum locuiesc într-un orășel din Nord, Motta Di Livenza, nu departe de mirifica Veneție, și-au luat casă, este deja achitată, Maria e campioana Italiei, singura româncă dintre cele 14 sportive din echipă, iar la Campionatul European, s-a ținut în Franța, s-a clasat pe locul patru.

Le este bine acolo, în orășelul cu 14 mii de locuitori și cu destui români. Facem doar lucrurile – mai spune femeia – de care suntem siguri. Și mărturisirea asta este, din atâtea câte pot fi, o deviză care te ajută să eviți eșecul dureros. Din ce înțeleg, le spun, nu vă mai întoarceți acasă. Nu, aici nu am fi putut să le oferim copiilor nimic din ce au acolo…

Maria, campioana, vrea, când va fi vremea să fie profesoară, să predea limba lui Dante la el acasă. Ioana, cea serafică, învățătoare. Femeia, adică mama ocrotitoare, se numește Simona. Bărbatul, cronometrul, Milan. Și, laolaltă, sunt o familie de români duși în lumea largă. Poartă numele Dudaș.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns