Aproape 3.000 de elevi bănățeni, victime ale bullying-ului

În școlile românești, în mod repetat, trei din zece copii sunt excluși din grupul colegilor sau sunt amenințați cu bătaia de către aceștia, iar unul din patru a fost umilit, reiese dintr-un studiu al asociaţiei „Salvați Copiii” România.

În limba engleză fenomenul poartă numele de bullying, iar în română se traduce prin comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cum se manifestă?

Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștinte sau de către colegi, care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau la probleme de ordin medical/familial). Uneori, aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice. Îi auzim de foarte multe ori pe copiii din jurul nostru spunând lucruri mai puțin frumoase la adresa altor copii sau folosind apelative de genul: grasule, aragaz cu patru ochi… Ceea ce poate nu ne dam seama este în ce măsură aceste cuvinte dor sau afectează percepția copilului despre sine și despre ceilalți.

”Într-o situație de bullying, toți copiii sunt victime – și cel care suferă consecința directă a agresiunii; și cel care este autorul comportamentului violent, pe care l-a învățat cu siguranță, fiind, la rândul său, martor sau victimă într-un alt context de viață; și cel care asistă neputincios și învață că școala sau cartierul sunt câmpuri de luptă în care doar cei puternici supraviețuiesc”, spune Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al asociaţiei „Salvați Copiii” România.

Potrivit studiului, copiii diferiți (fie fizic, fie emoțional) devin ținte predilecte ale comportamentelor de bullying, iar cea mai frecventă reacție a martorilor nu este să intervină, ci să se uite. Mai mult, există situații în care comportamentele de bullying sunt evaluate și sancționate discriminatoriu.

Bullying-ul provenind de la copiii cu rezultate bune la învățătură este uneori puțin vizibil pentru adulți sau se sancționează într-o manieră mai blândă, în timp ce copiii cu rezultate școlare slabe sunt percepuți apriori ca fiind vinovați și responsabili de comportamentul violent. În ceea ce privește intervențiile care provin de la părinți, impactul acestora poate varia: există părinți care agravează relația dintre copii (de exemplu, atunci când părinții vin la școală să-și ”apere” fiul/fiica cerând explicații sau ”disciplinând„ copilul cu care fiul lor/fiica este în conflict) dar și părinți care, prin implicare, contribuie la reducerea violenței.

Din perspectiva copiilor, însă, părinții au mai degrabă un nivel scăzut de conștientizare cu privire la implicațiile bullying-ului în viața școlară a copiilor. Nu în ultimul rând, abuzul fizic asupra copilului, în familia de provenienţă, este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying.

Cazurile de bullying pot fi semnalate la Telefonul Copilului 116.111, unde anul trecut s-au primit 105.194 de apeluri, dintre care aproape 3.000 au provenit din Banat.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

1 Comments
G m istratoaie 14 mai 2016
Da da tinta articolului este alta, trebuie obisnuita populatia cu problema bully la copii pt ca ea este rampa de lansare de care se foloseste lgbt sa isi bage coada in scoli ,fiti atenti si nu va lasati inselati acesta este limbajul lor :"stop bulling"de fapt va insemna stop bulling pentru lgbt doar ei vor fi favorizati!