Antipatiile personale ale unui șef de instituție publică din Timișoara țin loc de strategie managerială

institutie publica

Antipatiile personale ale unui șef de instituție publică din Timișoara țin loc de strategie managerială

Trist, dar adevărat: o instituție de cultură de anvergură a Timișoarei a ajuns să fie condusă în funcție de toanele managerului.

Ne referim, desigur, la Muzeul Național de Artă (MNArT), finanțat integral de Consiliul Județean Timiș, adică din bani publici, și manageriat de restauratorul Filip Petcu, director cu acte în regulă al instituției.

Cum am ajuns la concluzia din prima frază? Simplu: punând cap la cap niște detalii.

Astfel, așa cum v-am relatat deja, sâmbătă, 14 mai, Muzeul de Artă și-a închis porțile în fața timișorenilor care ar fi dorit să-l viziteze cu ocazia Nopții Muzeelor, o decizie pe care managerul Petcu a justificat-o lamentabil.

Domnul restaurator susținea că “MNArT nu participă la NM deoarece se află în pregătire privind partea de infrastructură pentru anul 2023, pentru expozițiile V. Brauner și C. Brâncuși”, argument de tip gogoașă pe care l-am demontat instantaneu. Nu poți pretinde, fără să-ți crească nasul ca la Pinocchio, că pregătești infrastructura pentru niște expoziții care vor avea loc peste… un an și jumătate! Evident, în muzeu totul se desfășoară normal, nu a existat nici un obstacol care să fi împiedicat accesul publicului în Noaptea Muzeelor.

Dovada irefutabilă a venit patru zile mai târziu: miercuri, 18 mai, MNArT a permis intrarea gratuită pentru oricine voia să viziteze muzeul, cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor! Brusc și dintr-odată, domnul Petcu nu mai pregătea nici o infrastructură pentru expozițiile care vor avea loc în septembrie 2023, orice impediment dispăruse ca prin farmec…

ziua internationala

O postare care explică totul

Și, totuși, de ce a închis Filip Petcu porțile instituției în Noaptea Muzeelor? Credem că o postare făcută de acesta, pe Facebook, în urmă cu doi ani ar putea limpezi misterul.

Vorbim despre sondajul inițiat în 11 noiembrie 2020 de către liderul de sindicat de-atunci Filip Petcu pe pagina de Facebook “Muzee din România”:

“Este legitimă Noaptea Muzeelor 2020? Evenimentul cu acronimul 2020, organizată de o asociație privată al cărei leader, un anume NeaMu (NM – sesizați vă rog <co-incidența>) Dragoș, susține o activitate care – anul acesta – crează probleme serioase angajaților din muzee, care nu acceptă să se expună – în numele aspirațiilor și intereselor unui ONG – unei potențiale infectări cu SARS Covid2, în condițiile în care nu există disponibilitatea angajatorului de a se rezuma la o metodă de bun simț – organizarea online a acestui eveniment – fără a implica vulnerabilitatea personalului muzeal.

Așadar, este legitimă sau nu, organizarea acestui eveniment în anul 2020, ținând cont de rata de contaminare actuală? (Nu îl întreb pe Neamu Dragoș care m-a , ca pe alți colegi cu opinii diferite, de pe pagina Muzee&muzeografi)”.

Aversiunea lui Filip Petcu față de organizatorul din România al Nopții Muzeelor este vizibilă cu ochiul liber. Fostul lider de sindicat și actualul manager al MNArT a fost în stare să insinueze că acronimul NM, de la Noaptea Muzeelor, ar putea avea vreo legătură cu numele de familie al lui Dragoș Neamu, coordonatorul Departamentului de Relații Internaționale și Proiecte Culturale din cadrul Rețelei Naționale a Muzeelor din România, entitate care organizează și evenimentul Noaptea Muzeelor.

Glumețul domn Petcu omisese cu bună știință următorul aspect: nu Dragoș Neamu botezase evenimentul Noaptea Muzeelor, ci instituția care l-a inițiat, Ministerul Culturii si Comunicării din Franța, iar asta se întâmplase în urmă cu 18 ani.

De altfel, site-ul oficial al evenimentului de anvergură europeană este http://nuitdesmusees.culturecommunication.gouv.fr/.

După doar câteva luni, în iunie 2021, Filip Petcu, devenit între timp, din lider sindical, manager interimar, nu și-a permis să boicoteze Noaptea Muzeelor, intuind, probabil, că acest lucru nu ar fi dat bine în perspectiva concursului pe post la care urma să se prezinte.

Odată ajuns, însă, șef cu acte în regulă, domnul Petcu n-a uitat, după cum se vede, că are polițe de plătit.

Așa se face că, în Timișoara, o instituție culturală de cel mai înalt rang este manageriată în funcție de simpatiile sau antipatiile personajului aflat vremelnic la conducerea acesteia.

Viitorul sună bine în viitoarea Capitală Europeană a Culturii…

printscreen muzee din romania


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

6 thoughts on “Antipatiile personale ale unui șef de instituție publică din Timișoara țin loc de strategie managerială

  1. Asta e politica de cadre a lui nica. Dezastru pe toate planurile. Acum nici cu Sorinel Pustiul zis Grindeanu nu ne e rusine.

  2. Bine zis ca vrea sa plateasca multe polite acum (doar pentru ca poate, vremelnic), dar nu cred ca are iq-ul necesar sa se gandeasca ca e posibil ca unele polite sa nu fie incasate de destinatar ci sa se intoarca la expeditor, va fi fain, o da din gafa in gafa si e abia inceputul. Felicitari pentru interesul fata de acest personaj, va veti distra daca veti mai sapa.

  3. Înainte ca F.P. sa ocupe funcția de manager a bătut toba cât l-au ținut plămânii și condeiele unor asa zisi jurnaliști pe tema lipsei dotărilor din laboratorul de restaurare. Oare s-a schimbat ceva de când are puterea sa o facă? Oare acel laborator a devenit funcțional?

Lasă un răspuns