Un fost primar timișean a ajuns pălmaş prin străinătate. A lucrat inclusiv la Parlamentul European, ca muncitor constructor

A fost primar timp de 14 ani, după care nu s-a sfiit să treacă la munca de jos, luând şi el calea străinătăţii, ca mulţi localnici şi, de altfel, ca enorm de mulţi români.

Gheorghe Benzar face parte, precum aproape 80 la sută din locuitorii comunei Ştiuca, din comunitatea ucraineană strămutată acolo în mai multe valuri, începând de acum mai bine de o jumătate de veac, adică de pe vremea când şvabii predominau în rândul localnicilor.

Îşi aminteşte că în 1968, când familia sa a părăsit Maramureşul şi s-a mutat în Ştiuca, a locuit într-o casă dărăpănată, de pământ şi fără curent electric.

A învăţat meseria de mecanic auto, specializându-se pe camioane, iar înainte de 1990 a intrat în administraţia locală, ca viceprimar.

În 1990 a devenit primar, confirmat de comunitate pe post în 1992, la primele alegeri locale de după revoluţie, apoi a câştigat încă două mandate.

Edil-şef pentru trei mandate şi jumătate

„În 1990, când am devenit primar, în toată comuna exista un singur telefon, şi acela cu manivelă, şi efectuam apelul prin centrală, nu direct.

Nu erau drumuri, nici alimentare cu apă şi nici multe altele”, îşi aminteşte Gheorghe Benzar.

Socoteşte că a făcut treabă bună până în 2014, când şi-a încheiat ultimul mandat, pentru că a asfaltat sau a pietruit mai multe uliţe, iar în urma insistenţelor sale s-a introdus telefonia în întreaga comună, s-a înfiinţat reţeaua de distribuţie a apei potabile şi s-a făcut legătura pe asfalt cu Găvojdia, deschizându-se astfel posibilitatea conectării auto du drumul naţional Lugoj-Caransebeş.

Cu alte cuvinte, omul nu a încălzit degeaba scaunul de edil-şef al comunei care, pe lângă localitatea de reședință Ştiuca, are în componenţă şi satele Zgribeşti, Dragomireşti şi Oloşag.

A lucrat în Parlamentul European. Ca muncitor constructor…

Timp de şapte ani, din 2010 până în 2017, cu scurte întreruperi, fostul primar a muncit la pădure, în agricultură şi, în final, în construcţii.

În străinătate, începând cu Italia, continuând cu Austria şi în cele din urmă în Belgia, la Bruxelles, unde a rămas cinci ani.

„Am avut mari dificultăţi la început, pentru că nu vorbeam alte limbi decât româna şi ucraineana.

Totuşi, în Austria am lucrat cu polonezi, iar limba lor seamănă cu ucraineana şi ne-am putut înţelege bine.

A fost greu şi pentru că nu ştiam să lucrez cu scule moderne folosite la ei în construcţii, dar m-am descurcat până la urmă”, îşi rememorează Gheorghe Benzar perioada de pribegie.

Una dintre experienţele foarte interesante le-a trăit la Parlamentul European din Bruxelles. În calitate de muncitor în construcţii. „Am lucrat la montarea de pereţi interiori în nişte săli foarte mari. În perioada petrecută în Belgia am participat la diverse tipuri de lucrări de construcţii: case, cămine de bătrâni, şcoli şi altele”, susţine primul primar postdecembrist al comunei Ştiuca.

Acum are 61 de ani şi recent a reuşit să-şi construiască o casă cu un etaj, la parterul căreia a amenajat un magazin de tip ABC alimentar.

„Am făcut casa cu mâinile mele, dar şi după planul meu. De magazin se ocupă mai mult soţia. Eu mă scol la ora cinci dimineaţa şi mă apuc de treabă în solar, apoi trec şi la alte munci. Sunt mândru de ceea ce am realizat”, ne spune Gheorghe Benzar.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns