Un exemplu de solidaritate în sprijinul semenilor

maltez 2

Tischler Ferenc, secretar general al Serviciului de Ajutor Maltez în România,  şi locţiitorul său, Anca Simu, întreprind în această perioadă un turneu naţional cu opriri pe la filialele organizaţiei, locuri în care,  grija pentru semenii aflaţi în suferinţă a fost mereu cuvântul de ordine şi dezideratul suprem. Ieri, ei au poposit şi la Timişoara, după opriri la Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca şi Satu Mare, cărora le vor urma altele, în localitatea Dorobanţi din judeţul Arad, la Blaj, Aiud, Piteşti, Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei.

CITEȘTE ȘI: Scade vârsta de pensionare, cu 2 ani, pentru unii locuitori din vestul ţării

„Dorim să ajungem pretutindeni pe unde colegii noştri au trebuit să lucreze extrem de eficient pentru ca beneficiarii noştri să fie în siguranţă. Vorbim despre o perioadă grea, cea  a pandemiei, care n-ar fi putut fi traversată fără ajutorul lui Dumnezeu şi fără dăruirea angajaţilor noştri din Timişoara, dar şi a numeroşilor voluntari care ne-au sprijinit. Fără solidaritatea exemplară a Timişoarei – a firmelor, instituţiilor, bisericilor şi persoanelor fizice, n-am fi reuşit să trecem cu bine prin încercarea de care încă avem parte. Împreună, am fost capabili să avem grijă de asistaţii noştri vârstnici şi să le oferim servicii de calitate. La începutul pandemiei, a fost greu pentru colegii noştri să se mute efectiv pentru două săptămâni în incinta aşezămintelor noastre, iar apoi să petreacă alte două săptămâni acasă, în izolare, astfel încât nimeni să nu se îmbolnăvească de Covid-19. Le-a luat timp din viaţa lor, timp pe care l-au dăruit cu generozitate organizaţiei noastre şi beneficiarilor acesteia”, a punctat Tischler Ferenc.

„Ceea ce face diferenţa este dăruirea. Când te ocupi de un azil de bătrâni, o cantină socială şi servicii de îngrijire la domiciliu, dragostea şi interesul pentru semenii aflaţi în suferinţă nu pot lipsi. Membrii SAMR din Timişoara şi au ştiut să fie aproape de oameni, să-i facă să nu se simtă singuri, să-i sprijine şi emoţional şi să-i încredinţeze că nu vor fi lăsaţi deoparte la greu. Colegii noştri de la Timişoara au ştiut să facă asta mult dincolo de limitele profesiei lor”, a remarcat Anca Simu.

„Cele trei programe pe care noi, cei de aici, le derulăm în mod constant nu s-ar fi putut desfăşura fără subvenţiile de la Consiliul Local şi Primăria Timişoara, subvenţii de stat, nici fără efortul echipei noastre sau fără suportul material al sponsorilor. Ne-au venit în ajutor, cu donaţii în  bani, alimente, măşti şi viziere cei de la Poka Dent,  Casa de Avocatură Alexandru Puşa & Asociaţii, SC TimElectroColor Timisoara SRL, Mitropolia Banatului, dr. Ioana Vârtosu Ioana împreună cu Asociația Școala mamei Junior, sculptorul Szakáts Béla sculptor, Asociaţia Evanghelistă şi de Caritate Isus Speranţa României, Uniunea Democrată din România şi Secretariatul General SAMR. Le mulţumim tuturor că ne-au ajutat să ne împlinim misiunea”, a ţinut să precizeze Fekete Nagy Laszlo, conducătorul filialei timişorene a Serviciului de Ajutor Maltez.

„Ceea ce a contat cel mai mult în această perioadă de criză a fost spiritul de echipă şi mulţimea oamenilor cu suflet mare care au făcut ca lucrurile să funcţioneze. Dumnezeu să-i răsplătească pe toţi”, a spus părintele Mathe Lajos.

„În oglinda cifrelor pe care le primim, această pandemie nu s-a terminat. Suntem puţin mai calmi, dar trebuie să avem în vedere câteva scenarii posibile. Nu aşteptăm ca autorităţile centrale să ne spună ce avem de făcut, pentru că suntem deja concentraţi pe protecţia beneficiarilor noştri. Dacă e nevoie de izolare, va fi izolare, dar îi asigurăm că nu vor fi abandonaţi. Sunt mândru de colegii mei din toată ţara. Au rămas pe câmpul de luptă şi n-au dat bir cu fugiţii. Pentru noi, ca organizaţie, a fost o perioadă grea. Am cheltuit foarte mulţi bani pe lucruri neprevăzute, măşti şi dezinfectante pentru protecţia angajaţilor, a voluntarilor şi a persoanelor asistate şi suntem bucuroşi că am putut veni, în numai două luni, în sprijinul a  100.000 de oameni, în condiţiile în care, altădată, puteam vorbi de circa 20-30.000 pe an. Am trăit experienţa solidarităţii la Timişoara, la Cluj-Napoca şi peste tot unde avem filiale, iar greutăţile ne-au făcut să fim şi mai uniţi”, a conchis Tischler Ferenc.

Serviciul de Ajutor Maltez şi-a dobândit personalitatea juridică în anul 1991,  având sediul şi secretariatul general la Cluj-Napoca.

Filiala Timişoara, ca grupare externă a Serviciului Maltez German, funcţionează încă din ianuarie 1990. Atunci s-au înscris 15 voluntari în Filiala din Jülich, Dieceza de Aachen, de unde au sosit la Timişoara primele ajutoare după Revoluţia din Decembrie 1989.

La început voluntarii maltezi s-au ocupat doar de distribuirea acestor ajutoare, în principal  haine, alimente şi medicamente. Paralel cu această activitate s-a început întocmirea unei evidenţe a persoanelor aflate în nevoie, prin colaborare cu parohiile romano-catolice din oraş. Demersurile iniţiale au fost mult îngreunate de lipsa totală a infrastructurii necesare. Nu existau depozite, iar organizaţia nu dispunea  nici măcar de un telefon sau un birou. Ani în şir,  voluntarii maltezi timişoreni au pregătit pachetele cu ajutoare în pivniţe întunecoase, cu igrasie, fără încălzire, oferindu-şi propriile locuinţe pentru activităţi organizatorice sau pentru cazarea străinilor, care aduceau aceste ajutoare.

Serviciul de Ajutor Maltez în România – Filiala Timişoara are ca scop ajutorarea familiilor, bolnavilor şi persoanelor aflate în criză socială momentană sau de durată. Organizaţia funcţionează după motto-ul Ordinului Suveran al Cavalerilor de Malta: „Să păstrezi  credinţa şi să-ţi ajuţi aproapele la nevoie!”

În cadrul centrului social al filialei malteze timişorene funcţionează un cămin de bătrâni cu 20 de locuri, unde se asigură cazare şi asistenţă medicală completă, există programul de îngrijire a vârstnicilor la domiciliu (50 de beneficiari), un centru de distribuire a ajutoarelor şi o cantină socială, de unde, prin programul “Bucătăria pe roţi” se oferă masă caldă zilnică pentru o sută de persoane, cu transport la domiciliu la cerere. Proiectul este destinat persoanelor imobilizate total sau parţial,  cu venituri mici, care nu dispun de sprijin din partea aparţinătorilor.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *