Traficul din Timișoara rămâne – în pofida lucrărilor de infrastructură deja executate – una dintre problemele cotidiene, de care se izbesc zilnic locuitorii urbei.
Aproape că nu mai există ore „de vârf”, pentru că nebunia de pe șosele începe încă de dimineață și nu se potolește decât pe la ora 20. Toată lumea vrea să ajungă acolo unde are treabă cât mai repede și cât mai comod, ceea ce pare, până la urmă, o pretenție firească.
Pentru rezolvarea aglomerației, municipalitatea a pus pe tapet mai multe idei, dar, deocamdată, au fost aplicate doar câteva dintre ele. O propunere îndelung dezbătută și chiar contestată a fost cea a coborârii în subteran a liniei ferate care taie în două suprafața Timișoarei.
De la o vreme, însă, pentru că problema este foarte complicată și necesită aprobarea și implicarea mai multor instituții ale statului, cunoscute pentru „viteza” cu care reacționează, municipalitatea nu a mai menționat nimic referitor la această soluție.
În schimb, primarul Nicolae Robu testează percepția populației asupra amenajării mai multor pasaje – unele supraterane, altele subterane – prin intermediul cărora calea ferată să nu mai constituie o piedică în calea traficului din oraș.
„După cum cunoașteți, am construit în mai puțin de șase ani trei pasaje. Făcându-mi, astfel, încălzirea, am în plan construcția în următorii ani a altor șase noi pasaje: unul suprateran pe str. C.A Rosetti; unul subteran pe Calea Bogdăneștilor; unul suprateran pe str. Baader; unul suprateran pe str. Gh. Adam; unul suprateran pe Aleea Pădurea Verde; unul subteran în Piața Consiliul Europei”, și-a anunțat Robu intenția.
Citește și: Cine este şoferul care a provocat accidentul din Ungaria în timp ce transmitea live pe Facebook (VIDEO)
După cum se vede, cinci dintre cele șase propuneri sunt legate de calea ferată, două în Ronaț și trei către zona Pădurea Verde – UMT. Primul pe listă ar putea fi chiar cel de pe strada Baader, acum un an fiind lansată ideea construirii unui sens giratoriu suspendat, chiar în dreptul trecerii la nivel cu calea ferată, care le creează șoferilor atâtea piedici.
Construcția, care s-ar fi aflat la zece metri înălțime, deasupra liniilor de cale ferată, ar fi urmat să aibă finanțare de la CFR, dar, deocamdată, nu s-a mai auzit nimic despre o astfel de investiție. De asemenea, prin zona Ronaț s-ar mai putea întregi un inel de circulație, astfel încât o parte din trafic să fie direcționat pe acolo.
Dacă facem un scurt exercițiu de imaginație, cele șase pasaje propuse de primarul Nicolae Robu, odată finalizate, ar îmbunătăți considerabil modul în care se circulă prin Timișoara. În plus, orașul ar avea un aspect demn de secolul XXI.
Totuși, gândul la atât de multe șantiere le-ar putea da fiori unor locuitori mai dornici de acalmie, deși opiniile sunt net favorabile acestor investiții. Părerea timișorenilor ar putea fi sintetizată într-unul dintre comentarii: „Dar, vă rugăm, nu toate șase deodată! Vă mulțumim!”.
Ha, ha, haaa !!! Girocului stă, neterminat, de un an !!!!!
Timisoara pe contrasens.
Oslo
Autorităţile din Oslo intenţionează să interzică permanent circulaţia maşinilor în centrul oraşului până în 2019, cu şase ani înainte ca o interdicţie asemănătoare să intre în vigoare la nivel national în Norvegia.
Capitala Norvegiei va investi masiv în transportul public ecologic şi va înlocui aproape 60 de km de drumuri pentru maşini cu piste de biciclete.
Copenhaga
În Copenhaga deja circulă foarte multe biciclete, iar planul este ca numărul acestora să crească în defavoarea maşinilor. În prezent, jumătate din populaţia oraşului merge cu bicicleta la serviciu în fiecare zi, datorită zonelor destinate doar bicicliştilor, amenajate încă din anii ’60. Capitala daneză are mai mult de 250 de km de piste de biciclete şi procentul cel mai scazut de proprietari de maşini din Europa.
Planul pentru viitor este construirea unei “autostrăzi” pentru biciclete, care să lege suburbiile şi oraşele invecinate de Copenhaga. Oraşul vrea, de asemenea, ca până în 2025, să elimine complet emisiile de dioxid de carbon.
Vancouver
În timp ce majoritatea oraşelor caută metode pentru interzicerea forţată a maşinilor, Vancouver încearcă să convingă un număr cât mai mare de rezidenţi să folosească mai mult transpotul în comun sau să meragă pe jos.
Potrivit unui raport al Naţiunilor Unite, în 2015, jumătate din locuitorii din Vancouver foloseau transportul în comun sau mergeau pe jos şi cu bicicleta. Spre comparaţie, în Seattle doar 21% din populaţie folosea transportul în comun, iar în Philadelphia, 27%. Acest lucru se datorează şi faptului că principalele artere ale oraşului sunt destinate doar pietonilor, iar autorităţile au extins masiv reţeaua de piste pentru biciclete.
Primare, hai cu pasajul Solventul
Solventul plus podul aferent, peste Bega, pentru inceput!
Interzicerea circulatiei masinilor in zona centrala este cea mai buna idee. Sa se dezvolte transportul in comun , pistele de biciclete si mersul pe jos ca este sanatos.. Eu propun si interzicerea masinilor cu motoare disel in tot orasul indiferent de capacitate sub euro 6 autoturisme autoutilitare, camioane, autobuze…Asta daca vrem sa respiram un aer curat..
@Abc > din contră! prima dată trebuie create centurile și inelele de circulație, astfel încât ca să mergi dintr-o parte în alta a orașului să nu mai trebuiască să treci prin centru. După ce aceste centuri și inele sunt gata se poate scoate traficul din centru. Acum nu se poate. Ca să ajungi din Șag pe Aradului musai treci prin centru. Nema centură, nema inel ocolitor 🙁 așadar… suntem în urmă cu mult și trebuie făcute pe rând toate.