Sportivi care au adus faimă Timişoarei au ajuns să se antreneze în condiții halucinante (VIDEO)

inot Timisoara

După o reabilitare anevoioasă, începută în timpul administrației Ciuhandu și finalizată în epoca de împliniri mărețe a primarului Robu, Complexul Sportiv „Bega” din cartierul timișorean Circumvalațiunii (compus dintr-o sală de gimnastică și un bazin de înot) a fost reinaugurat, cu mare tam-tam, cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012. Pură coincidență, desigur.

bazin Circumvalatiunii

 

Aflat de la înființare în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului (MTS), care-l administra prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș (DJST), complexul respectiv trecuse cu ceva vreme în urmă în proprietatea Primăriei Timișoara și, cum fostul proprietar, MTS, nu se implicase prea mult în repararea și modernizarea complexului, mișcarea făcută de municipalitate părea de bun augur. Bucuria înotătorilor de la Clubul Sportiv Școlar nr. 1 Timișoara (CSȘ 1) – în fond, cei care ar fi trebuit să fie principalii beneficiari ai proaspăt reabilitatului bazin din incinta complexului sportiv (atenție, vorbim de complex sportiv, așa cum scrie, de altfel, și pe tăblița de la intrare, nu de complex de agrement!) -, n-a durat prea mult. De o bună bucată de vreme, înotătorii de la CSȘ 1 s-au trezit că ajung de la statutul de principali beneficiari, cei după programul cărora ar trebui să se organizeze eventualele activități conexe, la statutul de… tolerați în bazin.

 

Performanță sau agrement?

Profesorul și antrenorul Ion Bădescu, care scoate de ani și ani de zile campioni pentru Timișoara, a ajuns la capătul răbdărilor: „Impresia mea este că, din ce în ce mai mult, bazinul ăsta capătă aspect a bază privată, pe care o administrează după propriu-i plac domnul Hrib (Ștefan Hrib, administratorul complexului sportiv <Bega> – n.r.), sub directa supraveghere a domnului Costa (Mihai Costa, șeful Biroului sport-cultură din cadrul Primăriei Timișoara – n.r.). Am fost de curând și am vorbit cu domnul Costa, în ideea de a mă sprijini să duc mai departe ceea ce am început, adică această performanță.

bazine Timisoara

 

Creștem o nouă generație de copii și chiar avem o generație bună, nu m-aș agita dacă aș vedea dezinteres din partea acestor copii. Sunt copii cu stofă de campioni, sunt copii talentați, cu reale perspective. Au dovedit acest lucru chiar la campionatele școlare recent încheiate, unde au luat 24 de medalii, din care opt titluri de campioni naționali școlari (…) Nu spun că a fost rău că această bază a trecut de la Ministerul Tineretului și Sportului la Primăria Timișoara, s-au făcut niște investiții, s-a mai lucrat la îmbunătățirea calității apei, dar e logic că performanța sportivă primează, că dă tonul. Pe vremea primarului Ciuhandu, acesta chiar a interzis orice activitate aici în afara performanței”.

 

Orar ciuntit

Ăsta e contextul, care sunt nemulțumirile profesorului Bădescu? Păi, în primul rând, problema legată de intervalul orar alocat sportivilor: „Am cerut să lucrăm până la ora 20. Eu depind de programul școlar al copiilor, n-am ce face. Și-atunci, ca să pot să fac al doilea antrenament, îmi trebuia neapărat poziția de la 17 la 20, să nu mă deranjeze nimeni, să-mi pot face antrenamentele. Or primul lucru pe care l-au tăiat a fost ora de la 19 la 20”.

Ion Badescu

De ce s-a întâmplat asta? Iată de ce: „Performanța a fost scoasă afară și au intrat voluntari de la primărie, care vin să înoate cu diverși copii, pentru sănătate, pentru dezvoltarea fizică. Din câte știu, există un program al primăriei, <Sport și Sănătate>, și, în baza unei legitimații eliberate de primărie, este permis accesul în bazin, chiar și pentru înot de agrement, de plăcere”. Așadar, ciuntim din orarul sportivilor de performanță, dar ne lăudăm pe afișe imense și în declarații pompoase că susținem sportul timișorean. Curat-murdar, coană primărie…

 

Ghici cine vine la cină…

Ca și cum tăierea orei de la 19 la 20 nu le produsese destule necazuri înotătorilor de la CSȘ 1, aceștia s-au trezit, de ceva vreme, cu alți musafiri exact în timpul celor două ore de antrenament rămase după-amiaza: „Mai nou, au apărut ore închiriate. S-a închis bazinul de înot de la Școala Generală nr. 30 și ne-a apărut profesorul Petru Banias cu o grupă de copii, cică cu handicap. Ei bine, dacă acei copii sunt handicapați, eu sunt popă. Sunt copii normali, Banias face cu ei un curs de învățare a înotului și încasează niște bani. Inițial s-a spus că aici nu se închiriază culoare pentru a se face cursuri contra-cost, dar văd că pentru domnul Banias nu e valabil acest lucru. După ce s-a închis bazinul de la Generală 30, alții s-au dus la baze private, dar el a închiriat aici, că e mai rentabil… A început cu vreo patru copii, acum sunt deja 24 și probabil că treaba se va tot dezvolta. Dacă lucrul ăsta s-ar petrece la niște ore unde n-ar încurca performanța, nu m-ar deranja, e treaba lor. Dar au fost multe situații când au venit între 17 și 19. I-am rugat pe cei responsabili să-mi lase intervalul ăsta orar doar pentru performanță, dar degeaba”.

 

Nu e niciunde ca la Timișoara

Ore tăiate din programul performerilor, voluntari pe post de profesori de înot, copii cu handicap inventat, iar lista nu a ajuns încă la final: „În intervalul de la 17 la 19, în bazin intră și antrenorul Marian Cosmescu, de la CSU Politehnica, care-mi face aici un ștrand de toată frumusețea… El spune că vine cu sportivii de la pentatlon, dar el concurează în campionat cu foștii mei elevi, Robert Leucuța, Vlad Jurcă, or pe ăștia mici care vin aici și se bălăcesc nu i-am văzut la campionatul de pentatlon niciodată…”.
Niciunde în lumea civilizată antrenamentele sportivilor de performanță nu se intercalează cu activitățile de agrement, este un lucru la mintea cocoșului, dar uite că, la Timișoara, este posibil acest lucru. Fiindcă tot e primarul orașului mare colecționar de premiere, îi sugerăm să și-o treacă și pe asta în palmares…

 

Curățarea bazinului, exact în orele de antrenament

Să revenim la profesorul Bădescu și la necazurile lui: „Au planificat curățenia bazinului exact când am antrenamentul de dimineață: marțea și joia până la 9,30-10, nu poți intra în bazin, că se aspiră bazinul. Deci automat încă două antrenamente îmi dispar. Sâmbăta nu avem acces, că nu e nimeni aici care să supravegheze, deci și antrenamentul de sâmbăta dispare. Dacă eu scot trei zile din antrenamentul sportiv, asta adună un volum între 20 și 25 de kilometri de înot pe care îi pierd săptămânal, adică 100 de kilometri pe lună. Atunci ce șanse am să mă duc să mă bat cu ăia care lucrează două antrenamente pe zi? În mod normal, la vârsta pe care o au acum copiii ăștia, care au împlinit deja 13-14 ani, eu trebuie să fac un număr de zece antrenamente pe săptămână, ca să nu forțez prea mult, iar aia ar însemna o medie de 70-90 de kilometri pe săptămână. Or eu, în clasamentul adevărului, știți unde sunt? La 25! Atât pot să fac, fiindcă lucrez de luni până vineri, numai programul de după-masă, dimineața sunt decupate orele în care se face curățenie”.

 

Să înotăm în zori de zi…

Deși sunt încă la vârste fragede, sportivii antrenați de profesorul Bădescu au ambiția de a demonstra că pot face performanță în ciuda tuturor obstacolelor, astfel încât ei se trezesc, la nevoie, și la 5-5,30 dimineața, pentru a face antrenamentele care li s-au refuzat seara: „Dimineața am antrenament de la 8 la 10, mai puțin în zilele de marți și joi, când este programată curățarea bazinului, de la 7 până la 9,30, și când nu pot ține antrenamentul. Mă mai lasă luni, miercuri și vineri, de la 6,30-7, să fac antrenament cu cei care pot veni, mai lipsesc de la o oră de educație fizică și atunci mai cârpim câte un antrenament. I-am rugat să facă programul de curățenie mai repede, de la 5 dimineața, ca să ne putem face antrenamentele, dar n-au vrut. Rezumând: cinci antrenamente, cele de după-masă, sunt stabile, iar cu unii copii, care pot veni și dimineața devreme, reușesc să fac șase-șapte antrenamente. Mai mult de șapte antrenamente de câte două ore nu putem face. Mă mai îmbarc cu copiii în mașini și mă mai duc sâmbăta la Arad sau la Arena Aquasport, ne plătim acolo și facem acolo antrenamentul. Asta fiindcă aici este închisă baza în ziua de sâmbătă…”.

 

Rezolvare doar din gură

De complexul sportiv „Bega” răspunde Mihai Costa, șeful Biroului sport-cultură din Primăria Timișoara, cu care antrenorul Ion Bădescu a discutat de „n” ori și căruia i-a trimis și înregistrări video cu „ștrandul” încropit în bazin, în timpul orelor de antrenament, de copiii care vin la cursurile de inițiere în înot, dar efectul a fost zero: „Când vorbesc cu domnul Costa, dumnealui pare foarte receptiv, îmi dă impresia că s-a rezolvat, și apoi m-am pomenit cu Banias în orele mele, apoi cu Cosmescu, care îmi ia două culoare… Mă deranjează că nu mă lasă cu antrenamentul până la ora 20. Dacă aș lucra de la 17 la 20 ar fi cu totul altceva. Atunci aș putea să mă duc la 7-8 chiar și 10 kilometri pe antrenament. Mi s-a explicat că mai sunt și alții…”.

 

Pancarte mincinoase

Or mai fi, într-adevăr, și alți doritori, stimabililor, doar că atunci ar fi cazul să modificați pancartele alea pe care le-ați atârnat pe pereții bazinului, din „Consiliul Local Timișoara susținător al sportului timișorean” și „Primăria Municipiului Timișoara susține mișcarea sportivă timișoreană” în „Consiliul Local Timișoara susținător al agrementului timișorean” și „Primăria Municipiului Timișoara susține bălăceala timișorenilor”. Măcar să știe toată lumea o chestie…

inot Circumvalatiunii

 

Temperatura apei e bună pentru bălăceală, nu pentru performanță

Continuăm cu următoarea nemulțumire a profesorului Bădescu: „Una dintre problemele pentru care ajungem în conflict este cea legată de temperatura apei. Mie dacă nu-mi dai apă de 26-27 de grade, degeaba îmi dai, că nu pot să fac efort. Se încing sportivii ca niște motoare care sunt turate și nu pot face intensitate. Dacă vă arăt planificările, o să vedeți zeci de antrenamente tăiate! Apa are 28-29-30 de grade, de multe ori o găsesc chiar și la 31 de grade! Asta pentru că cei de la voluntariat vor apă caldă, ca să se bălăcească… Iar un grad în plus este enorm în performanță! Apa de concurs are între 25 și 27 de grade. Dacă apa e mai caldă, după 200 de metri cu intensitate, sunt roșii la față și le fac rău, atunci nu mai este sport pentru sănătate, ci este nociv. Asta eu nu pot să fac! Am întrerupt o sumedenie de antrenamente… Nici nu mai vin cu planul de antrenament, că vin degeaba. Eu îmi fac pe plan niște parametri de efort, intensități, standarde de lucru, tot absolut, apoi vin aici și găsesc 31 de grade… Gata, l-am tăiat, plimbați-vă, sprint de 25, maximum 50 de metri, atât. Dacă voluntarii țipă că e apa rece, imediat Costa sună la bazin și le spune să bage apă caldă. Ce pot să zic?!”.

 

Administratorul bazinului are simțul afacerilor

Șirul greutăților pe care le întâmpină sportivii de performanță, campionii Timișoarei, nu s-a încheiat: „Eu n-am unde să fac recuperare cu sportivii. Spațiul respectiv este folosit de domnul administrator Ștefan Hrib în interesul dumnealui, face ore de masaj, și-a luat aparate, el este maseur… Inițial ni s-a spus că avem și noi voie, dar ne-a lăsat la început și apoi gata. Așa că eu nu pot face deloc recuperare cu copiii, fac doar un antrenament aerob cu intensitate mică, care reușește să mai spele din acidul lactic și să se refacă. Apoi aș avea nevoie aici, urgent chiar, de o sală de forță, o pot face chiar eu cu părinții împreună. Avem și problema spațiului, în vestiarul ăsta suntem zece oameni, mi-au promis că mă mută de nu știu când într-un vestiar decent. Am zis că am nevoie să pun și eu pe un perete un grafic de cursă, să pot să urmăresc cum se ridică acești copii, că ajung la seniori. Cu ei trebuie să discuți, unde sunt și unde trebuie să ajungă. N-am unde să pun aceste grafice”.

 

Șicane pentru campioni

La final, reputatul antrenor a reluat motivul pentru care se zbate din răsputeri să le asigure condiții măcar decente de pregătire elevilor săi: „Îmi pare rău mai ales pentru că acum chiar se ridică o generație bună de copii. O avem pe Lucia Giurcă, care a fost selecționată la Festivalul Olimpic al Tineretului European. Nu ne-a făcut de râs, că a bătut două recorduri naționale cu echipa României. O avem pe Snejana Popov, este în lotul pentru Europene, la fel ca și Lucia Giurcă. Cum să-i antrenezi în condițiile astea?”.

Mihai Costa

Profesorul Bădescu admite că au existat și momente în care n-a avut senzația că vorbește la pereți, așa cum se întâmplă astăzi: „Anul trecut, trebuie să recunosc, domnul Mihai Costa a fost înțelegător. A venit secretarul federației aici și am discutat despre Lucia Giurcă. I-am spus: <Domnule, ajută-mă să pot să antrenez!>, <Nici o problemă>, mi-a spus și, într-adevăr, n-au fost probleme. N-au fost nici orele de spălat bazinul, nici altele, chiar m-a sprijinit. Acum nu mai simt asta, cu toate că, pe perete, sunt două pancarte albastre care spun că primăria și consiliul local sprijină activitatea sportivă, dar în realitate nu e așa. OK, dacă îmi dai ore pe care eu nu pot să le folosesc e ca și cum îi dai unui copil să mănânce ce nu-i place și nu-ți mănâncă”…

 

Memoriu către Nicolae Robu

După ce am discutat cu profesorul Ion Bădescu, ne-am întâlnit și cu câțiva dintre părinții tinerilor campioni de la CSȘ 1, care ne-au confirmat că exact așa stau lucrurile. Mai mult, aceștia au decis să nu-l lase pe reputatul antrenor să se bată de unul singur cu șicanele administrației și au redactat un memoriu pe care l-au trimis primarului Nicolae Robu în persoană, în speranța că, pus în temă cu debandada de la bazinul de înot, acesta va repune lucrurile în ordinea lor firească.

Nicolae RobuVă prezentăm pasajele cele mai importante din acest memoriu semnat de 22 de părinți ai tinerilor înotători: „Sigur știți că nu doar sporturile cu mingea prezintă interes. Sigur știți că orașele Arad, Bacău, Brașov, București, Cluj-Napoca, Reșița au bazine olimpice. Toate competițiile majore au loc în astfel de bazine. Sportivii înotători, timișoreni, din start pornesc la aceste competiții cu handicapul de a nu fi beneficiat de condițiile de pregătire ale adversarilor lor, aici ne referim la: mărimea bazinului, orele alocate pentru antrenamente, modalități de recuperare după efort. Poate pentru dumneavoastră construirea unui bazin olimpic nu e prioritară, dar pentru sportivi este! Domnule primar, după discuții cu unii membri ai Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, am aflat că acest for nu a fost întrebat despre subiectul bazinului olimpic, nu s-a opus și nu are interes să tergiverseze construirea unui bazin olimpic la Timișoara (așa cum ați declarat în 24.03.2016, în cadrul audienței în direct de pe Facebook, ediția a 2-a, partea I)… dimpotrivă! De aici am tras concluzia că ați fost mințit! Sperăm că veți investiga, pentru a scoate adevărul la lumină. Ni se spune peste tot că performanța e prioritară! Când bazinul din Dacia a fost preluat de primărie, acest lucru s-a făcut cu promisiunea că performanța va fi prioritară! Acum performanța e înghesuită într-un colț de așa-zișii voluntari, care își suprapun orele de inițiere pe orele de antrenament (…) Copiii performeri, copiii care au adus, aduc și vor să mai aducă medalii naționale și internaționale, sub titulatura “sportivul X din Timișoara”, de la mijlocul programului de pregătire, sunt nevoiți să înoate câte 7-10 pe un culoar, pentru că sunt privați de spațiul minim adecvat pentru un antrenament, de către așa-zișii voluntari, care inițiază copii amatori (…) Acești copii care în fiecare an, la Campionatele Naționale, cuceresc în medie 20 de medalii, au acum nevoie de ajutorul și sprijinul dumneavoastră nemijlocit, deoarece, pentru a continua, au nevoie de minime condiții, cum ar fi: 1. temperatura apei să nu depășească 27 de grade Celsius, deoarece, la volumul și intensitatea efortului pulmonar, se pot sufoca; 2. la nivel de înaltă performanță, sportivii au nevoie de două antrenamente pe zi (atunci când programul școlar le permite); 3. au nevoie să nu se mai efectueze activități de mentenanță a bazinului în timpul programului de antrenament; 4. să li se permită ca modalitate de recuperare după efort accesul la sauna din cadrul complexului Bega; 5. acces nemijlocit la sala de forță din cadrul complexului Bega. Din toate aceste aspecte, nu putem decât să observăm că ați inversat ordinea priorităților. Dorim să subliniem faptul că nu discriminăm înotul de agrement, dar în orice țară civilizată, știm că performanța e prioritară și se suprapun programele celor două forme de mișcare. Probabil ați aflat trista veste despre echipa națională de gimnastică, care a ratat calificarea la Olimpiadă… Și probabil nu știți vestea bună, că înotătorii români s-au calificat pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Avem mare încredere în dumneavoastră și în capacitățile dumneavoastră de a înțelege și susține marea performanță!”.

complex Bega

 

Așadar, mingea a ajuns acum în terenul primarului – o expresie cu care, de altfel, marele amator de fotbal Nicolae Robu este obișnuit -, rămâne de văzut ce va face cu ea: va marca un gol de senzație sau își va da un autogol de generic?

 


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns