Situație îngrijorătoare. Economia forestieră gâfâie

În perioada pandemiei, Asociația Forestierilor din România (ASFOR) a realizat un sondaj în rândul membrilor legat în special de modul în care își desfășoară activitatea în această perioadă. Prima concluzie desprinsă este aceea că economia forestieră gâfâie,  nu putem spune că a intrat în agonie, însă numeroase semne și tendințe din piață arată o situație foarte dificilă. Reducerea activității este vizibilă prin faptul că, în ultimele două luni, numărul de avize emise este cel mai mic din ultimii cinci ani, așa cum a anunțat Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Numărul operatorilor economici înscriși la licitațiile de masă lemnoasă este foarte mic, sunt județe care organizează licitații la care nu se înscrie nici un agent economic. Volumele de masă lemnoasă tranzacționate au scăzut foarte mult, la fel și valorile volumelor tranzacționate. Din datele sondajului, marea majoritate a respondenților (82 la sută) au transmis că au probleme în a-și desfășura activitatea zilnică. Dacă administrativ  lucrurile se mai mișcă, totuși ducerea la bun sfârșit a contractelor de masă lemnoasă dă adevărate bătăi de cap, 46 la sută dintre cei care au răspuns afirmând că au probleme în derularea contractelor cu administrația silvică.

O mare problemă rămâne desfacerea produselor, pentru că toate piețele europene sunt blocate, la fel și cele din Orient. China este în conflict cu SUA, comerțul de mobilier este închis complet – afectând în special consumul de lemn din industria plăcilor – construcțiile nu dau semne de revenire, scăderea foarte mare a veniturilor populație în aceste două luni va avea un impact major și asupra consumului intern de lemn. Astfel, 96  la sută dintre cei care au răspuns la sondaj afirmă că au probleme cu vânzarea mărfurilor. De cealaltă parte, achiziția de lemn este o problemă mai mult din prisma valorii produsului. În momentul în care piețele și-au redus activitatea, automat și valorile produselor au scăzut foarte mult. Este o lege simplă a economiei de piață: în momentul în care oferta este mult mai mare decât cererea, prețul este cel care preia această undă de șoc și scade. O reală problemă rămâne și surplusul de lemn din Slovacia, Cehia, Germania, Austria și Italia care pune în continuare presiune pe volumele de lemn tranzacționate în România dar și pe prețul acestora. 38 la sută dintre respondenți afirmă că au probleme în a-și achiziționa masă lemnoasă. Fiind o situație nouă,  57 la sută dintre cei chestionați nu au reușit să ofere un răspuns la întrebarea: cât au puterea de a menține afacerea dacă situația de criză continuă? 34la sută estimează că au resurse să lucreze trei luni, 8 la sută pot rezista până la șase luni și doar unu la sută pot rezista până la un an.

În economia forestieră, a menține o activitate nu înseamnă doar a o finanța ci în primul rând înseamnă a lucra pe stoc. Problema se pune că la un moment dat și aceste stocuri vor fi puse în piață ceea ce va duce la o nouă criză și la noi probleme legate de valoarea produsului. Cât de interesată este clasa politică de economia forestieră – se pare că deloc – 99 la sută dintre cei care au participat la sondaj au răspuns că nu au fost contactați de niciun reprezentant al clasei politice. Aici, un rol important îl au asociațiile profesionale, care trebuie să fie active și să transmită mesajul primit de la membri către zonele de decizie din clasa politică sau din Guvern. Totuși, clasa politică trebuie să fie mult mai activă, nu doar pe zona de isterie ecologică, ci și pe zona de dezvoltare economică, pentru că, în final orice țară trăiește din banii pe care economia îi produce și așa cum se afirmă în popor că ”chipul sau ochii sunt oglinda sufletului”, la fel și starea socială și economică a unei țări este oglinda activității clasei politice.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns