Ședință festivă de Ziua Timișoarei (foto)

Ziua Timișoarei a fost, astăzi, sărbătorită printr-o ședință festivă a Consiliului Local Timișoara, marcându-se astfel 102 ani de la data de 3 august 1919, când în orașul de pe Bega a fost instaurată administrația românească.

„Era ziua în care istoria contemporană a orașului nostru începea”, a afirmat, în deschiderea discursului său, primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

„Din secolul al XIII-lea, când „Cetatea Timişoarei” este atestată documentar, orașul nostru a fost pe rând, câmp de bătălie, capitală de regat, reședință de pașalâc otoman, și multe altele. Dar există un fir roșu care traversează fiecare din aceste perioade: o civilizație bănățeană sui generis: aici au trăit împreună, în mod pașnic și tolerant, au prosperat, au visat și au inovat oameni din cele mai diverse etnii: români, maghiari, germani, sârbi, slovaci, evrei, romi, bulgari, ucraineni şi mulți, mulți alţii. Și această diversitate bazată pe respect reciproc a fost mereu un motor de inovare.

Perioada de dinaintea momentului 3 August 1919 este una de mari prefaceri și inovații tehnologice, la care mulți timișoreni și astăzi se gândesc cu mândrie și nostalgie că orașul lor a fost de atâtea ori primul: darea în exploatare a căii ferate Timişoara – Szeged (1857), introducerea telefoniei (1881), iluminatul public electric (1884), tramvaiul electric (1899), centrala hidroelectrică (1910), stația de epurare (1912), Uzina de apă (1914) – ca să menționez doar câteva dintre ele.

Perioada interbelică a continuat acest șir de prefaceri extraordinare, de astă dată sub o altă administrație, cea românească. Sunt anii în care se inaugurează Școala Politehnică din Timișoara (1920), pentru care orașul s-a zbătut aproape jumătate de secol. Se amenajează noi parcuri, cinematografe, biserici, școli, se extinde rețeaua de transport public local cu tramvaiul. Viața științifică, cea culturală și artistică iau avânt.

Apoi, a urmat negura deceniilor de comunism, care doar prin curajul zecilor de mii de timișoreni ieșiți în stradă a putut fi înlăturată. Și Timișoara a fost din nou prima – primul oraș liber de comunism din România. Anii 90 au venit ca un duș rece, după euforia lui Decembrie 1989, ca ani de căutări și preocupări, atât de clar sintetizate prin Proclamația de la Timișoara”, a mai afirmat edilul-șef al orașului.

„Astăzi, Timișoara este acasă pentru 45% din populația județului Timiș, care transformă orașul într-un captivant creuzet cu oameni din 21 etnii și 16 culte religioase diferite. Timișoara oferă 95% din locurile de muncă disponibile în Polul de Creștere și polarizează 80% din cifra de afaceri a județului. Mediul public și cel privat derulează în prezent, lucrări de investiții de circa 4 miliarde de lei din fonduri europene. Orașul nostru face pași concreți în dezvoltarea căilor de transport – recent a fost dat în folosință noul terminal pentru sosiri externe al Aeroportului Traian Vuia, continuă lucrările la centura Timișoara Sud, vom avea o nouă legătură mai facilă la autostrada A1.  De câteva luni, vedem că Timișoara este oraș-magnet pentru importante investiții în domeniul cercetării și al producției în electromobilitate. Și mai ales, Timișoara se pregătește pentru cea mai mare provocare a sa din ultimele decenii: cea de Capitală Culturală Europeană, o oportunitate istorică să promovăm aceste valori unice și totodată europene ale orașului, și împreună cu ele imaginea României în lume”, a mai afirmat Dominic Fritz.

 

Dragi oaspeți,

La mai bine de 100 de ani de la momentul în care în Timișoara se instaura administrația românească, cred că atuurile și provocările sunt similare. Și atunci, la fel ca acum, oamenii care trăiesc în acest oraș sunt adevărata bogăție: ei sunt cei care aprind scânteia schimbării, sunt energia care poate transforma orașul.

Acum 100 de ani, timișorenii se adaptau din mers unei noi administrații, care aducea noi reguli, o nouă limbă oficială, un nou sistem legislativ și administrativ. Și nu erau provocări mici!

Provocarea noastră de astăzi este să generăm o schimbare sistemică a administrației locale care să ofere bunăstare pentru întreaga comunitate. Să fim, cum am mai fost, primii. Să avem ambiții mari.

Ambițiile noastre ca administrație se leagă de atragerea de fonduri europene, de investiții majore în toate domeniile, care să aducă din nou, în fiecare din noi, sentimentul de mândrie pentru orașul nostru, pentru comunitatea din care facem parte, pentru cartierul în care trăim.

Proiectele pe care le gândim pentru PNRR și pentru noul ciclu de finanțare pe fonduri europene mizează pe economie verde şi digitală, pentru a avea un oraș cu o calitate a vieții superioară. Lucrăm la proiecte pentru regenerarea spațiului public din cartiere, extinderea zonelor verzi, introducerea de iluminat public inteligent, creșterea calității serviciilor de educație și de sănătate, retehnologizarea sistemului de termoficare, îmbunătățirea transportului public și a rețelei de infrastructură ciclistă, digitalizarea serviciilor publice.

 

Care este fundamentul pe care construim încrederea că vom face față acestor provocări? Sau, altfel spus, care este combustibilul care dă credibilitate și avânt ambițiilor noastre?

„Indiferent de opiniile noastre politice, de confruntările noastre ideologice, țelul nostru suprem, ultim, de oameni politici, trebuie să fie bunăstarea orașului nostru. Să construim, nu să dezbinăm. Să continuăm tradiția înaintașilor noștri care prin inteligență și cultură politică au fost capabili să stimuleze și să descătușeze energia comunității, singura forță capabilă de schimbare. Să continuăm cu mândrie lungul șir de politicieni locali care au știut în momentele cruciale pentru evoluția orașului, să se ridice la nivelul așteptărilor și speranțelor pe care comunitatea și le-a pus în ei.

Tocmai de aceea, am ales, astăzi, să onorăm timișoreni deosebiți ale căror vieți au fost și sunt exemple ale acestui spirit, care au marcat istoria Timișoarei cu amprenta lor personală: onorăm astăzi verticalitatea jurnalistică a lui Oscar Berger, tenacitatea și viziunea medicală a lui Dorin Bratu, pasiunea lui Nicolae Secoșan pentru sport ca un creator de comunitate, și atașamentul profund al Smarandei Vultur față de valorile interculturale timișorene.

Ei sunt și ne rămân o inspirație pentru cum ambițiile noastre timișorene pot fi realizate și în următorii 100 ani, cum civilizația noastră bănățeană poate livra rezultate și bunăstare și pentru generațiile viitoare.

La fel ca în 1919, și acum, administrația și comunitatea vor fi împreună pentru prefacerile ce vor urma, pentru că doar împreună avem și capacitatea și ambiția necesare. Vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să fiți parte la călătoria pe care am început-o, pentru că Timișoara are nevoie de ideile și contribuția fiecăruia dintre noi. Și pentru asta vă mulțumesc tuturor. Pentru perseverența, pasiunea și implicarea dvs.

Să fim, așadar, demni urmași ai înaintașilor noștri, împreună pentru un oraș european, verde și inteligent.

Trăiască Timișoara! La mulți ani, dragi timișoreni!”, a mai afirmat Dominic Fritz.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

0 Comments

No Comment.