Parlamentarii României desființează limba oficială, obligând cetățenii să învețe engleza

Rețelele de socializare s-au dovedit a fi și un bun prilej de a observa nivelul de cunoștințe al oamenilor.

Analizarea sumară a textelor scrise de utilizatorii români pe platformele online dovedește că, cel puțin în aria gramaticii, stăm foarte prost.

CITEȘTE ȘI: Bătaie pe locurile de casă dintr-o comună de lângă Timișoara

Situația este cu atât mai dramatică, cu cât noțiunile de bază ale acesteia se învață în primele clase de școală.

Deși nu știu să scrie corect românește, mulți sunt absolvenți de liceu, iar unii, chiar de facultate.

Dar problema semianalfabetismului în România este un subiect mai puțin interesant pentru guvernanții noștri.

Ba, mai mult, în loc să încerce să o rezolve, o amplifică, încurajând populația să folosească cuvinte preluate din limba engleză în locul celor românești.

De câțiva ani asistăm la o infuzie de cuvinte străine (deși vocabularul limbii române este infinit mai bogat decât cel al englezilor), situație datorată în principal corporațiilor străine, active în țara noastră.

Cuvinte de care până acum 15-20 de ani nu aveam habar că există au devenit uzuale în vocabularul românului de rând, care nu își cunoaște bine nici limba maternă.

Acum nu se mai cere opinia unei persoane, ci ”feedback”, angajații nu mai fac instructaj, ci ”team building”, nu mai distribuim, ci dăm ”share” sau, mai rău, ”sheruim”, oamenii au ”open mind”, nu mintea deschisă, cerem ”bacon”( a se citi beicăn) în loc de bacon, agenții de publicitate împart ”flyere”, adică pliante, și lunga listă de ”romgleză” continuă.

Partea cea mai bizară a acestei situații este, cum aminteam mai sus, că încurajarea unor astfel de exprimări vine tocmai din partea celor care ar trebui să stopeze fenomenul.

De exemplu, un act normativ (atenție, un act emis de o autoritate publică) care va intra în vigoare pe 18 august are ca obiect reglementarea… internshipului! Poate mulți vă veți întreba, și pe bună dreptate, ce o mai fi și aia.

Pe vremea când limba oficială a statului român era doar româna, se chema ucenicie sau perioadă de stagiu.

Iată însă că astăzi, președintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, au decis să aprobe o lege despre o situație, care, oficial, nu se regăsește în vocabularul limbii române!

Internship? Cine cunoaște acest termen? Corporatiștii și vorbitorii de limbă engleză. Ce să înțelegem de aici?

Că invocarea necunoașterii legii, cel puțin în acest caz, ar putea fi legală?

Nici o autoritate din România nu le poate pretinde cetățenilor să cunoască sau să vorbească o altă limbă decât cea oficială, consfințită prin Constituție. Iar aceea nu este decât limba română, cu ucenicia ei cu tot.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns