Pădurea Verde de astăzi este o mică parte rămasă dintr-un imens codru secular care se întindea din nordul Timişoarei până spre Arad. De-a lungul istoriei, pădurea a fost loc de adăpost şi sursă de hrană pentru localnici.
CITEȘTE ȘI: Alertă de ultim moment: un nor periculos va traversa Timişoara şi alte câteva localităţi din Timiş
Se pare că zona a fost populată din antichitate, iar ca dovadă stau urmele unui mormânt sarmatic al unei femei, găsit în urma săpăturilor arhelogice din pădure. Se spune că Gheorghe Doja și cetele de ţărani s-au apropiat de oraş înaintând ascunşi prin Pădurea Verde în timpul răscoalei ţărăneşti din 1514. La sfârşitul secolului al XIX-lea, o parte din pădurea de lângă Timişoara a fost defrişată, iar pământurile au fost vândute coloniştilor maghiari, majoritatea veniţi din oraşul Szentes din Ungaria, care au întemeiat satul Dumbrăviţa, numit şi Ujszentes (Szentesul nou).
În 1949, la marginea pădurii au fost executaţi prin împuşcare partizani ai rezistenţei anticomuniste şi aruncaţi într-o groapă comună. Pe locul acelei gropi a fost înălţat un monument comemorativ, o cruce ridicată pe o movilă de pământ.
Pădurea Verde este situată în imediata vecinătate a Timişoarei şi are o suprafaţă de 700 de hectare. Având în vedere că ne găsim în plină câmpie, existenţa unei păduri de o asemenea mărime în apropierea oraşului este un mare avantaj, având atât un rol ecologic, de echilibrare climaterică a zonei, cât şi de recreere. Specia de arbori predominantă în pădure este stejarul, urmată de arţar, ulm, paltin, corn, mulţi dintre arbori având o vechime de peste 100 de ani.
Din anii 1970, aici nu s-a mai permis tăierea copacilor, astfel încât pădurea a crescut şi s-a îndesit. La o plimbare prin pădure se pot vedea şi animale sălbatice: căprioare, iepuri, veveriţe, precum şi numeroase păsări. Pădurea este străbătută pe o lungime de 2,6 km de pârâul Behela, afluent al Canalului Bega, care alimentează, înainte de a intra în pădure, lacul de la Dumbrăviţa, un cunoscut loc de agrement pentru turişti şi pescari.
Pădurea statului Primăria Timișoara a avut în administrare 50,5 hectare din Pădurea Verde, plus alte 6,5 pe care se întinde Grădina Zoologică. Încă din anii 2000, municipalitatea a tot negociat cu Romsilva (proprietarul celei mai mari părți a pădurii) pentru obținerea mai multor hectare, dar în zadar. Dacă demersurile ar fi reușit, Timișoara ar fi stat mult mai bine la suprafața de spații verzi pe cap de locuitor. Fără Pădurea Verde, fiecare timișorean dispune 18 metri pătrați de verdeață, în timp ce normele europene prevăd un necesar de 26 de metri pătrați. Cu această pădure, timișorenii ar ajunge la 38 de metri pătrați pe cap de locuitor.
În sfârșit, un culoar favorabil
Vara lui 2020 avea să aducă, în sfârșit, un succes al solicitărilor municipalității de a prelua Pădurea Verde. Modul în care va fi transformată a fost prevăzut în Hotărârea Consiliului Local al municipiului Timișoara nr. 395 din 10 septembrie, privind înaintarea catre Guvernul României a propunerii de emitere a unei hotărâri de guvern pentru transmiterea, cu titlul gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al Municipiului Timisoara a unor suprafețe de fond forestier în scopul realizării amenajărilor necesare pentru realizarea pădurilor-parc. Astfel, pentru suprafața de 580,5789 ha, Municipiul Timișoara are următoarele obligații: să încheie un contract de administrare cu un ocol silvic; să respecte regimul silvic; să evidențieze preluarea suprafeței respective în patrimoniul public al Municipiului Timișoara; să asigure elaborarea studiului de fundamentare pentru suprafața de fond forestier încadrată în categoria funcțională 1.4.a – păduri special amenajate în scop recreativ – păduri-parc, care a făcut obiectul transmiterii și să-l depună în vederea avizării la comisia tehnică de avizare pentru silvicultură, în termen de doi ani de la data preluării terenului; suprafața de fond forestier asupra căreia nu sunt executate amenajările prevăzute de studiul de specialitate în termen de cinci ani de la data avizării revine în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
De asemenea, Municipiul Timișoara va realiza amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc: alei realizate din materiale ecologice, cu lățimea de maximum doi metri sau piste pentru biciclete; bănci; iluminat; puncte de informare; toalete ecologice; construcții provizorii din lemn cu suprafața construită de maximum 15 mp. În pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extrași. Într-un final, Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, „transmiterea cu titlu gratuit a suprafeței de 519,8412 ha, fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție, subgrupa 1.4.a. – păduri special amenajate în scop recreativ (păduri-parc), din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al municipiului Timișoara”.
Noua administrație a orașului va avea de realizat atât studiul de fundamentare, cât și punerea acestuia în operă, astfel încât timișorenii să beneficieze în condiții cât mai bune de această oază de verdeață.
Start defrișări