Numărul elevilor și studenților a crescut în anul școlar 2021-2022, la 3,495 milioane.
Ȋn anul şcolar/universitar 2021-2022, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,495 milioane elevi şi studenţi, în creștere cu 1.200 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, anunță Institutul Național de Statistică.
Populația școlară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent ȋn învăţământul antepreșcolar și preșcolar (+3,3%), respectiv ȋn învăţământul primar și gimnazial (+1,3%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2020-2021 a fost 476,6 mii elevi şi studenţi, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
În anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).
CITEȘTE ȘI: Zilele caniculare din următoarele 2 săptămâni: 20, 25, 26 și 27 iunie. Vremea în Banat și Crișana
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,3% au fost eleviiși studenţii de sex feminin şi 72,8% elevii și studenții care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul primar și gimnazial, precum și învăţământul antepreșcolar și preșcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+20,5 mii elevi, respectiv +17,0 mii copii).
În învăţământul postliceal au fost înscrişi 89,5 mii elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%).
Învăţământul liceal (-22,8 mii elevi), învăţământul superior (-6,5 mii studenți), precum și învăţământul profesional (-4,7 mii elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenți înscrişi în anul şcolar 2021-2022 faţă de cel anterior.
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (49,5%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (89,0%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2021-2022 au fost înscrişi în învăţământul superior 554,0 mii studenţi, din care 55,5% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,6% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,4% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2021-2022 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (20,8%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2021-2022 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598,4 mii persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (532,7 mii persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru și Bucureşti-Ilfov (câte 1,9% fiecare).
În învăţământul superior ponderea numărului de studenți înscriși faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,1%).
În anul şcolar/universitar 2021-2022, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 237,9 mii persoane.
Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,4%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,5%), postliceal (79,1%), liceal (72,7%) şi profesional (66,9%).
În anul şcolar/universitar 2020-2021 au absolvit 476,6 mii elevi și studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).
Preponderente au fost absolventele, în număr de 251,1 mii, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenților, 85,1% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit învăţământul gimnazial 143,0 mii elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieţilor (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale.
În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit 144,2 mii elevi, mai puțin cu 2,6% comparativ cu anul şcolar anterior.
Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,3%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenţilor), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 134,8 mii absolvenţi, din care 117,1 mii proveniţi din promoţia anului 2021 (86,9%). Au fost declarate reuşite 97,1 mii persoane (72,0%), din care 91,1 mii persoane (77,8%) din promoția anului 2021.
Ȋn învăţământul profesional au absolvit 24,7 mii elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor de învățământ aparţinând sectorului public.
Ȋn învăţământul postliceal au absolvit 33,2 mii elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învățământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 131,5 mii studenţi. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,9%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,7%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%).
Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învățământul liceal și profesional, 1,3% în învățământul primar, respectiv 1,0% în învățământul gimnazial.
În anul 2019, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituţiilor de învăţământ, dar și din veniturile gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).
(sursa: Mediafax)
