Seceta prelungită, dublată de o arşiţă teribilă în ultimele zile, îi face pe fermierii din judeţul Timiş să-şi pună mâinile în cap. În special culturile prăşitoare sunt afectate de lipsa apei în sol, dar şi de temperaturile exterioare extrem de ridicate. Soia, porumbul şi chiar floarea-soarelui încep să dea semne de veştejire şi putem vorbi deja, la nivelul judeţului Timiş, despre recolte care vor fi în mod sigur diminuate semnificativ la mai toate culturile înfiinţate în primăvară.
Crăpăturile din pământ, adânci de o jumătate de metru!
„Pe terenul pe care am soia sunt crăpături uriaşe şi chiar am măsurat una dintre ele. M-am speriat văzând că are adâncimea de 45 de centimetri! Te şi miri cum de mai rezistă încă plantele, în asemenea condiţii”, ne spune Alexandru Ciurte, fermier din Cenad, una dintre zonele cele mai afectate de secetă, din cauza anumitor particularităţi ale acesteia.
„La noi, la Cenad, solul este aluvionar pe întinderi însemnate, iar aici efectele secetei sunt teribile, în comparaţie cu cele cu lăcovişte sau cernoziomice, care au o capacitate mai bună de reţinere a apei în sol. Vom avea serioase pierderi de producţie la soia, la porumb şi la floarea-soarelui. M-am uitat la culturile de pe terenurile cu sol aluvionar, apropiate de malul Mureşului, şi sunt în mare măsură veştejite, arată de parcă am fi în octombrie, nu în iulie. Acum ar fi timpul ca guvernanţii să ia în calcul nişte măsuri pentru compensarea financiară a acestor pagube”, susţine fermierul din Cenad. El mai afirmă că nişte ploi ar putea salva cât de cât situaţia, dar ar trebui să cadă în scurt timp. Problema este că meteorologii nu anunţă, pentru zona Banatului, precipitaţii prea abundente în a doua parte a săptămânii, doar ploi locale şi în cantităţi destul de modeste.
„Este foarte gravă situaţia”
„Avem de-a face cu o secetă severă, care e şi atmosferică, dar şi pedologică. Am putut vedea, într-una dintre deplasările în teren, porumb cu frunza întoarsă încă de la ora zece dimineaţa. Este foarte gravă situaţia. Şi la soia vor apărea mai mult ca sigur pierderi masive, pentru că plantele avortează din cauza arşiţei. Şi la floarea-soarelui vor apărea probleme, dacă nu plouă”, susţine Doru Petanec, directorul Direcţiei agricole timişene. El deplânge, totodată, lipsa sistemelor de irigaţie din judeţ. „Şanţurile care s-au făcut în Timiş în jurul terenurilor arabile nu au fost gândite în primul rând pentru irigaţii, ci pentru desecare. Aici apa freatică este foarte sus. Dar acum, când e nevoie de apă în sol, şanţurile, care sunt oricum năpădite de vegetaţie, mai mult încurcă decât ajută”, afirmă Petanec.
Investiţii şi subvenţii, dar pentru alte zone
Colac peste pupăză, Ministerul Agriculturii clamează un grandios Program naţional de irigaţii, în valoare de peste un miliard de euro, prin care infrastructura va fi reabilitată pentru udarea a 1,8 milioane de hectare. Deja apa furnizată de Agenţia naţională de Îmbunătăţiri Funciare este subvenţionată masiv, însă asta se întâmplă în alte zone decât cea a Banatului. Timişul nu este cuprins în programul respectiv, nici măcar la orizontul următorilor patru ani.
Ploile, doar la sfârşitul săptămânii şi pe arii restrânse
Şanse pentru ploi ar fi, în zona Banatului, abia la sfârşitul acestei săptămâni şi la începutul celei viitoare, potrivit prognozei realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie: „Perioada cea mai ploioasă va fi între 15 şi 17 iulie, atunci când vor fi posibile local și cantități de apă mai însemnate. Pentru restul timpului, aversele se vor semnala pe spații mai restrânse, putând avea doar izolat caracter torențial”.
