„Arborele prințesei” schimbă peisajul rural tradițional într-o comună din Timiş

cherestur

La Cherestur, sat aparținător de comuna Beba Veche, s-a încercat un experiment peisagistic. Astfel, în ultimii trei ani, s-au plantat peste 150 de puieți de paulownia (numit și „arborele prințesei”, în onoarea reginei Anna Pavlovna a Olandei, fiica țarului Pavel I al Rusiei) pe străzile satului.

Moda căreia li s-au aliniat și edilii de aici este generată probabil de reclama susținută care s-a făcut plantațiilor cu această esență arboricolă adusă din Asia și care au apărut în numeroase locuri din țară.

Printre argumentele avute în vedere la alegerea acestui arbore au fost creșterea lui rapidă, aspectul frunzelor și al florilor, dar și valoarea lui forestieră, în special în cazul reîmpăduririlor și al plantațiilor de-a lungul drumurilor dar și în privința valorificării lemnului său de esență tare.

Socoteala din reclamă însă nu se potrivește întotdeauna cu cea de la fața locului, unde puieții de paulownia arată că pot avea creșteri diferite, în aceeași perioadă de timp.

La Cherestur se pot vedea astfel arbori normal dezvoltați, dar și dintre cei piperniciți, cu frunze îngălbenite.

Primarul Ioan Bohancanu spune că aceste diferențe se datorează atitudinii localnicilor care îi au în fața caselor și nu i-au udat suficient. Tot el spune că această operațiune va fi trebui să fie preluată de primărie, dacă se dorește ca puieții de paulownia să nu piară din cauza secetei și în locul arborilor uscați să trebuiască să fie plantați alți puieți.

Ar mai fi de menționat că anterior s-a încercat la Beba Veche o altă modă arboricolă, cea a copacilor și arbuștilor cu coroane rotunde.

Din rândul acestora pare să nu le meargă prea bine salcâmilor globulari, cărora ceva nu le priește – poate solul, poate clima.

Cum un investitor care a încercat o afacere cu o plantație de paulownia a dat chix cu ea pentru că acest arbore nu este deplin aclimatizat în țara noastră, probabil că același lucru se întâmplă și pe străzile din Cherestur.

În final, ar trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva copacii noștri tradiționali de pe ulițe – salcâmul, teiul, nucul, prunul – chiar trebuie să fie înlocuiți cu arbori exotici, în rândul cărora își au locul lor bine cunoscut palmierii timișoreni la ghivece, pentru ca străzile noastre să se asemene cu cele din Vietnam, China, Laos, Coreea sau Japonia.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *