Inspecții în școlile din Timiș cu rezultate slabe la examenele naționale: profesorul trebuie să prioritizeze elevul, nu programa școlară
Profesorii trebuie să țină cont de nivelul de pregătire al elevilor și să nu mai rămână ancorați în programa școlară, semnalează inspectorii școlari din Timiș, care au inițiat o acțiune de monitorizare a procesului didactic în unitățile de învățământ cu rezultate slabe la examenele naționale.
Concluzia s-a desprins din constatările de pe teren ale inspectorilor școlari ai ISJ Timiș, care, mergând în inspecție prin unitățile de învățământ, au sesizat decalaje semnificative între nivelul de cunoștințe ale elevilor și conținuturile lecțiilor predate la zi, conform programei. Cele mai multe disparități sunt la disciplinele matematică și limba română.
În acest an școlar, inspectorii ISJ Timiș și-au propus să meargă în 68 de unități de învățământ, majoritatea fiind în mediul rural. Inspectorii școlari vor asista la ore și vor analiza, împreună cu cadrele didactice, problemele punctuale identificate în procesul de predare-învățare-evaluare la clasă.
Simona Bejan, inspector școlar general adjunct: ”La începutul anului școlar, analizam rezultatele de la examenele naționale, după care, identificam toate unitățile de învățământ care au un procent de promovabilitate la bacalaureat sub 50%, iar la evaluarea națională, identificam toate unitățile unde elevii au obținut mediile mai mici sau egale cu 5. Anul acesta, vom merge săptămânal, cu echipe de câte 4 inspectori, în patru unități de învățământ. Am pornit de săptămâna trecută. Ne interesează mai puțin documentele curriculare, dar sigur că fiecare profesor trebuie să aibă o planificare a activității. Sunt 68 de unități de învățământ în care vom face inspecții anul acesta. Unele dintre ele au fost vizitate și anul trecut. Constatăm problemele, care sunt deficiențele elevilor, deficiențele cadrelor didactice și încercăm să vedem ce măsuri putem lua.”
Programa școlară nu trebuie să fie stăpânul profesorului, atrag atenția inspectorii școlari din Timiș, câtă vreme elevii au lacune în cunoștințele pe care ar fi trebuit să le dobândească în anii anteriori. De aceea, evaluările inițiale la fiecare materie, de la începutul anului școlar, au un rol important în stabilirea punctului de plecare în procesul predării.
”Sunt anumite clase la care nu poți să predai la nivelul planificării. De exemplu, am întâlnit cadrul didactic, foarte bine pregătit, cu lecții deosebite, la o clasă unde nivelul elevului a fost unul foarte slab, astfel încât nu a existat niciun fel de concordanță între cele două părți. Nu poți să duci elevul la examen ca să ia 7, dacă el nu are baza pentru 5. La ce îl ajută programa, dacă nu are competențele necesare? Sunt elevi care ajung în clasa a VIII-a, dar nu știu să socotească. Trebuie să se țină cont de nevoile și de nivelul clasei și aici dorim să intervenim”, a punctat inspectorul școlar general adjunct Simona Bejan.
Cosmina Oros, inspector școlar pentru limba și literatura română: ”Am ajuns la concluzia că este o problemă legată de felul în care citim programele școlare. Cadrele didactice, în genere, au convingerea că trebuie să terminăm programa școlară. Dar cred că nu citim bine. De exemplu, programele școlare de la limba română încep cu sintagma: <<La competențele, conținuturile din anii anteriori, se adaugă…>>. Asta presupune că există ceva ce s-a clădit în anii anteriori. În momentul în care, la începutul anului școlar, ai făcut o evaluare inițială de calitate, înțelegi cam care este nivelul copilului respectiv, ca să știi ce anume trebuie să clădești. Dar, dacă copiii dintr-o clasă de a V-a funcționează pe competențe specifice clasei a III-a, este evident că trebuie să te adaptezi la capacitățile copiilor respectivi și nu vei vehicula conținuturi și competențe de programă pentru clasa a V-a. Unui elev din clasa a VIII-a care nu știe ce e verbul, nu-i poți preda predicativa”.
Inspectorii școlari vor ca profesorii să fie mai relaxați în privința modului în care se raportează la programa școlară și să se concentreze mai mult pe fluidizarea actului educațional, astfel încât să nu mai existe sincope între achizițiile reale ale elevului și conținutul materiei la zi.
”În mediul educațional există presiunea programei școlare. Dar competențele se construiesc in crescendo. Potrivit principiilor în educație, copilul trebuie educat în funcție de particularități de vârstă și individuale, așa spune Didactica Magna a lui Comenius, și profesorul nu trebuie să uite asta când intră la clasă. Lucrăm cu elevi care au niște individualități, o anumită disponibilitate, anumite aptitudini. Noi trebuie să le oferim elevilor instrumente de adaptare, astfel încât să aibe o viață bună și să fie sănătoși mental și emoțional. Nu trebuie să-i facem pe toți medici. Dacă un copil se simte fericit fiind mecanic auto, este absolut minunat”, a explicat inspectorul școlar Cosmina Oros.
Aura Danielescu, inspector școlar general: ”Cu ce ne ajută că se merge înainte cu programa, când elevul are un gol în cunoștințe, în competențe? Dacă merge în clasa a VI-a cu golul din a V-a, l-ai pierdut. Or, dacă profesorii încearcă să-și adapteze modul de a preda și de a evalua și de a vedea performanța copilului de la nivelul la care e, copilul acela va putea avea cel puțin competențele minime necesare. Dacă nu mai alergăm ca să ne atingem programa școlară, putem să ducem un copil la un minimum nota 5 la evaluarea națională. Așa, va ajunge la examen și nu va lua nici atât. Ne dorim să nu fie un tânăr pierdut complet într-un sistem de neînțeles pentru el. Cred că aici e greșeala: nu programa școlară e stăpâna noastră, ci trebuie să avem grijă mai întâi de elev”.
CITEŞTE ŞI: Părinții elevilor din Timiș pot vizualiza rezultatele testării standardizate și evaluările individuale pe platforma Brio, pe baza codului unic al elevului
Potrivit datelor recente prezentate de World Vision România, în școlile din mediul rural proporția elevilor cu pierderi de învățare ar putea fi între un sfert și o jumătate din totalul unei clase. În comunitățile vulnerabile, 24% dintre copii nu sunt ajutați de nimeni la teme. Sondajul fundației mai arată că părinții din mediul rural întâmpină dificultăți când îi ajută pe copii la teme, dificultăți care cresc odată cu nivelul de școlarizare, în special la matematică.
