– Pentru că încă-i vremea de urat, îți dores, în noul an, să nu te ocolească izbânda. – Mulțumesc! Cu sănătate, muncă și cu un proiect realist, poți să ajungi la capătul drumului. – La ultima noastră întrevedere am promis că te caut peste doi ani. Și, uite, timpul a trecut. Ce ai reușit? Ce a rămas necuprins? Și mai ales de ce? Sunt, cum vezi, mai multe întrebări, că găsesc că este mai potrivit așa. Ești, din fire, mai molcom! – Am mai adăugat la repertoriu două melodii, una în duet cu colega Cristina Stanciu. Alte câteva cântece sunt în diferite stadii de elaborare. Nu sunt un grăbit, spun asta cu convingerea că fiecare lucru are timpul său. Eu, ca să vin în fața publicului cu ceva, trebuie, mai întâi, nu doar să stăpânesc melodia, ci să o simt că mă marchează, de fiecare dată când o interpretez. Nu știu dacă m-am făcut înțeles, direct spus, să facă, dintr-o zi, parte din mine. Ce a rămas necuprins? Nu am reușit să abordez un repertoriu adecvat vârstei mele. De ce? Sunt câteva cauze, în bună parte țin de ce trăim în fiecare zi, ritm dictat de către virusul care a cuprins întreaga lume. – Te percep, dacă greșesc spune, nu mă supăr, împăcat cu situația și, în principiu, cu tine. – Din fire, cum remarcați, sunt un baiat mai calm si îmi place să fac, dacă mă apuc de un lucru, cât pot de bine. Și, ca orice solist, doresc ca prin cântecele mele să aduc bucurie celor care îndragesc muzica populară. – Am aflat că te ocupi și de un grup de elevi și tineri din Recaș. E un semn de generozitate, nu-i puțin lucru să-i dai cuiva câteva ceasuri din timpul tău. – Într-adevar, cu ocazia sărbatorilor de iarnă mă ocup de un grup de tineri de la Ansamblul Recășana. – Să rămânem la interpretul de folclor. Acesta fiind și motivul dintâi care m-a îndemnat să te caut. Apreciindu-te, desigur. Consider că acum te găsești în punctul când trebuie să adaugi ceva, încât să devii și mai vizibil. – Eu sunt un om modest, știu, poate un plus de incisivitate ar fi benefic. Dar atitudinea asta nu mă prinde. Mă duc după cum simt că mă îndeamnă, mă cheamă ”locul” în care vreau să ajung. Cu trimitere directă la repertoriu, eu îmi culeg materialul din zona de pustă a Banatului, dar îmi fac si texte proprii. Referitor la perioada următoare, lucrez la un proiect care cuprinde o arie largă de melodii și teme, cum ar fi satul, dragostea, legătura aparte – ce o avem sau ar trebui să o avem – cu parinții. Dacă tot am acest prilej să mă mărturisesc, țin să-i multumesc din suflet doamnei Maria Petchescu pentru sprijinul si încrederea pe care mi le acordă ori de câte ori am nevoie. Iar referitor la această perioadă nefastă, generată de știutul virus, și eu, ca mulți dintre colegii mei, am avut de suferit. Dar să sperăm că vom depăși, cât mai curând posibil, nefasta perioadă și să ne întoarcem fiecare la treaba lui. Un interpret, fără scenă și public, cu greu se regăsește!
