Șomer cu facultate sau meseriaş cu loc de muncă?

Șomer cu facultate sau meseriaş cu loc de muncă?

O privire succintă asupra sistemului de învățământ românesc cu tot ceea ce cuprinde el – începând de la curriculum, bază didactico-materială, proces de instruire până la organizarea instituțională-, este îndeajuns pentru realiza câte componente deficitare are și cât de multe ajustări considerabile suportă.
Însă, analizând sistemele de educație ale statelor care performează în acest sector, constatăm că anumite aspecte pe care unii dintre noi le consideră dezagreabile sau poate învechite reprezintă direcții strategice în traiectoria unei evoluții de succes a acelor comunități. O exemplificare concretă în acest sens o reprezintă învățământul profesional.

Pornind de la ideea că o societate prosperă nu poate fi construită decât pe un solid fundament educațional, încă din etapa preșcolarității, statele ale căror sisteme de învățământ reprezintă repere de succes în întreaga lume au înțeles, de mult timp, că este nevoie ca educabilii să fie sprijiniți în orientarea lor vocațională în funcție de abilitățile individuale de care dispun.

Oamenii nu sunt înzestrați cu același nivel de inteligență, cu aceleași aptitudini, cu aceleași înclinații. Prin urmare, e nevoie ca formarea lor să se desfășoare diferențiat, în funcție de aceste componente. Știut fiind acest lucru, nu doar ca punct de plecare în implementarea politicilor educaționale, ci conștientizat și la nivel individual în orientarea carierei profesionale a viitorilor adulți, în acele țări spre care tindem să ne raportăm, concepții precum ”copilul meu trebuie să meargă la cel mai bun liceu” sau ”trebuie să termine neapărat o facultate” sau ”cei mai slabi elevi merg la școala profesională” nu există.

Cu atât mai puțin se pune problema etichetării individului în funcție de tipul de învățământ urmat. Dimpotrivă, strategia lor este de a dezvolta traseul profesional al copilului într-un anumit domeniu cât mai devreme, așa cum este modelul educațional din Elveția (țara considerată un exemplu în arealul învățământului profesional), unde elevii pot fi orientați spre a urma o școală profesională încă din gimnaziu.

Șomer cu facultate sau mecanic cu loc de muncă?

Dacă, în România, ”Meseria e brățară de aur” a fost, mulți ani, amprentată ca o zicală comunistă, în țări în care nivelul de trai e cu mult ridicat decât al nostru, e motorul societății. Politicile și recomandările Parlamentului European pledează constant pentru o abordare a calificărilor și competențelor axată pe cererea din zona economică, în scopul de a spori capacitatea de inserție profesională a cetățenilor, iar alte state, precum Danemarca sau Germania, au înțeles de mult acest lucru.

Sistemul de învățământ românesc a avut, la un moment dat, o rețea de școli pentru calificări în anumite meserii destul de bine pusă la punct, însă funcționalitatea ei s-a rupt prin 2009, când au fost desființate școlile de arte și meserii și reduse substanțial locurile în învățământul profesional. La acea vreme, începuse să fie în mare vogă un concept în mentalitatea românilor, și anume că toți elevii trebuie să fie admiși la liceu, iar mai apoi să urmeze o facultate.

Profilul individual al copilului, cât și ce poate să facă, n-am mai contat în proiecțiile părinților privind cariera profesională a copilului, iar politicile educaționale dezvoltate pe parcurs au încurajat această ignorare. Meseriile au trecut în plan secund, astfel încât nu au mai fost cereri pentru calificări precum tâmplar, strungar, pantofar sau instalator.

În tot acest răstimp, însă, s-a constatat că facultatea nu asigură în mod automat un loc de muncă și că nu toți educabilii au apetență spre continuarea studiilor, dovadă a ratei destul de relevante de abandon pe parcursul anilor de studenție. În zona economică, însă, lucrurile au luat o altă turnură. Cererea de pe piața muncii a conturat o nevoie tot mai accentuată de mână de lucru calificată în activități pentru care studiile superioare nu au nicio relevanță, iar meserii care aproape dispăruseră au devenit din ce în ce mai căutate de angajatori.

Cum, de cealaltă parte, oferta era aproape inexistentă, locuri de muncă neatractive odinioară au ajuns să fie chiar mai bine remunerate decât posturile care puteau fi ocupate de un absolvent de facultate. Astfel, în zona învățământului, a devenit tot mai evidentă necesitatea relansării filierelor vocaționale și tehnologice.

Bursă, masă, cazare și practică la locul de muncă

În 2016, sistemul educațional românesc a făcut un pas important în această direcție, prin înființarea învățământului profesional dual, în cadrul căruia elevii beneficiază nu doar de instruire teoretică, ci și de stagii de practică asigurate de agenți economici privați, în specificul domeniului pentru care se pregătesc.

Avantajul învățământului dual este acela că operatorii economici, care semnează contracte cu unitățile de învățământ și primăriile, le asigură educabililor instruirea ”la fața locului”, acolo unde sunt practicate efectiv meseriile pentru care se urmărește calificarea, iar după absolvirea unui ciclu de trei ani de formare teoretică și practică, aceștia pot obține un loc de muncă în cadrul firmelor respective.

Un alt beneficiu este acela că, pe toată perioada școlarizării, elevii beneficiază de două burse lunare, una de la stat, de 200 de lei, și una oferită de operatorul economic, în cuantum de cel puțin tot pe atât. De asemenea, se asigură masă pentru toți elevii și cazare pentru cei care nu domiciliază în localitatea în care funcționează unitatea de învățământ în care sunt înscriși.

Pe de altă parte, nu mai puțin important este faptul că urmarea unei școli profesionale nu reprezintă un impediment în continuarea studiilor. Absolvenții, care după parcurgerea celor trei ani de studiu și practică obțin un certificat de calificare recunoscut în Europa, au posibilitatea, dacă doresc, să își finalizeze pregătirea teoretică prin urmarea cursurilor la seral (doi ani), în cadrul unui liceu, iar ulterior să susțină examenul de Bacalaureat.

În învățământul profesional dual se poate înscrie orice absolvent de clasa a VIII-a, cu vârsta de până la 26 de ani. Selecția candidaților se realizează de către firmele care încheie contracte cu unitățile de învățământ, printr-un interviu sau test.

În acest an, perioada de înscriere alocată liceelor cu învățământ profesional dual este cuprinsă în intervalul 5 – 14 iulie, respectiv 30 iulie – 3 august. Pregătirea teoretică a elevilor, în sălile de curs, este dublată de cea practică, derulată nu doar în locațiile puse la dispoziție de operatorii economici, ci și în incinta unităților de învățământ, în atelierele de lucru și în laboratoare.

Învățământul profesional dual, funcțional în cinci licee din Timiș

Învățământul profesional dual le oferă elevilor o dublă perspectivă, creându-le cadrul adecvat în adoptarea, cu o mai mare eficiență, a deciziilor privind cariera profesională.

”Avem elevi care deja și-au manifestat interesul și au discutat, împreună cu părinții, cu agentul economic pentru a încheia un contract de muncă după ce se termină școala. Există și copii care și-au dat seama între timp că vor să mai studieze și doresc să meargă la liceu. Beneficiul este că au putut realiza ce înseamnă acest domeniu și că pot, astfel, să facă o alegere conștientă în privința carierei profesionale.
Au timp să se acomodeze cu colectivul, au un model de la care să învețe, învață să se integreze, să fie punctuali, să respecte un program de lucru, să vadă ce înseamnă un loc de muncă. În acești trei ani, au timp să observe, să aplice, să încerce și să treacă peste greșelile pe care le fac înainte de a ajunge în câmpul muncii. Este o experiență care reprezintă un plus categoric”, a explicat Minodora Giuchici, profesor dirigente la clasa a XI-a din cadrul Colegiului Tehnic ”Emanuil Ungureanu” din Timișoara, unitate școlară care are înființate clase de învățământ profesional dual din 2017.

”Încă din primul an, am colaborat cu Camera de Comerț și Industrie Germană din București, care ne-a prezentat oferta firmelor, iar noi am solicitat, în acel prim an, înființarea unei clase de învățământ profesional dual pentru calificarea de comerciant-vânzător. Pentru anul școlar 2021/2022, vom avea trei clase, cu specializările comerciant- vânzător, lucrător-hotelier, electrician și electromecanic”, a precizat directorul unității de învățământ, profesor Adina Mioc.

În județul Timiș, prima școală care a implementat învățământul profesional dual a fost Liceul Tehnologic Energetic ”Regele Ferdinand I”, cu mult înainte chiar de a fi legiferat, încă din anul 2012, când mai multe companii din Timișoara s-au adresat școlii cu oferte de stagii de practică pentru elevi:
”Firmele căutau o școală unde să dezvolte această formă de învățământ. Când au ajuns la noi, am fost receptivi”, a explicat directorul unității, profesor Luminița Filip.

Liceul Energetic sau ”Școala Duală din Banat”, denumirea fiind marcă înregistrată, colaborează în prezent cu 14 firme și școlarizează 222 de elevi în învățământul profesional și 114 la liceu. Pentru anul școlar 2021/2022, unitatea de învățământ are alocate 72 de locuri repartizate în trei clase. Pentru seria de elevi care încep cursurile din toamnă, calificările sunt pentru operator pe mașini cu comandă numerică, electromecanic mașini unelte și instalații industriale, respectiv electrician aparate și echipamente electrice și energetice.

Electronică, mecanică, dar și cum să opereze pe mașini cu comandă numerică reprezintă obiectul de studiu și pentru elevii care doresc să se înscrie în clasele de învățământ profesional dual din cadrul Liceului Tehnologic Electrotimiș, unitate școlară care are încheiate contracte cu peste 25 de agenți economici pentru stagiile de practică și care, pentru anul școlar 2021/2022, are aprobate 58 de locuri pentru acest tip de învățământ.

Oferta educațională a învățământului profesional dual din Timiș continuă la Liceul Tehnologic de Vest, unitate în care elevii care se vor înscrie în anul școlar următor vor avea posibilitatea obținerii unui certificat de calificare pentru meseriile de instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze, zidar și instalator electrician. În unitatea de învățământ sunt organizate, în prezent, opt clase de învățământ profesional, la una dintre ele ajungând să predea chiar un fost elev al acestei școli. ”După absolvirea liceului, elevul nostru a urmat cursurile facultății de construcție, iar acum este înscris la doctorat”, a precizat directorul liceului, profesor Georgeta Horelu.

Nu doar zona industriei este ofertată în învățământul profesional dual din Timiș, ci și sectorul agricol. La Liceul Teoretic ”Alexandru Mocioni” din Ciacova, va funcționa, începând din anul școlar următor, o clasă cu două specializări: lucrător în agricultură (12 locuri) și mecanic agricol (12 locuri).

”Pregătirea teoretică se desfășoară în școală, iar cea practică, pe teren. Am înființat această clasă la solicitarea părinților”, a specificat directorul unității, profesor dr. Petrișor Tetra. Elevii vor efectua stagii de practică în Obad, localitatea în care își desfășoară activitatea agentul economic contractat în parteneriatul cu școala și cu primăria.

”Practica e foarte importantă în orice domeniu. Avem nevoie, peste tot, de oameni calificați, pentru că în multe meserii este greu să te formezi la locul de muncă. Noi lucrăm cu utilaje performante, iar pentru a ști să le mânuiești e nevoie de cel puțin un an de instruire. Când te duci să te angajezi, ai nevoie de o perioadă de acomodare, să ți se explice ce anume ai de făcut, dar asta înseamnă o săptămână-două, nu un an, doi.

Nu poți să oprești activitatea firmei pentru că cel pe care l-ai angajat nu știe cum să lucreze. Și de aceea, e foarte important ca perioada de instruire să fie înainte de intrarea în câmpul muncii”, a explicat Daniel Cordoș, managerul firmei care va asigura, începând din toamnă, stagiile de pregătire practică pentru elevii înscriși în clasa de învățământ profesional dual din Ciacova.

Criza economică a avut și ea un cuvânt de spus în extinderea sistemului de învățământ profesional dual nu doar în România, ci la nivel global, punând presiune pe dezvoltarea principiului acestui tip de de formare profesională, întrucât firmele sunt mai puțin motivate să ofere numărul necesar de locuri de formare pentru ucenici după angajare. De aceea, este foarte important ca tinerii să aibă o calificare înainte de a intra în câmpul muncii.

”Consider că învățământul profesional dual este foarte adecvat nevoilor din zona economică, prin aplicabilitatea practică pe care o conferă. În egală măsură, reprezintă legătura între școală, elev, mediul de afaceri și autoritățile locale”, a subliniat inspectorul școlar general adjunct al ISJ Timiș, Cosmin Hogea.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

0 Comments

No Comment.