Din ce în ce mai mulți copii ajung la medic cu dureri și deformări ale coloanei vertebrale. Greutatea ghiozdanului, mobilierul necorespunzător din școli, lipsa activității fizice și numărul prea mare de ore petrecut la birou pentru rezolvarea temelor dăunează grav sănătății elevilor. Școlarii ajung în multe cazuri să ia analgezice și să urmeze programe de recuperare medicală îndelungate.
Cel mai greu pentru un școlar e ghiozdanul
”Mulți copii acuză dureri la nivelul coloanei, în special în zona cervicală și lombară, dar și la nivelul umerilor. Cauza este ghiozdanul prea greu. Copiii din clasele I – IV poartă în spate o greutate de cel puţin cinci kilograme, în timp ce ei nu cântăresc nici 30 de kilograme”, a declarat șefa disciplinei de Recuperare medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” conf. dr. Elena Constanța Amaricăi, medic la Spitalul de Copii ”Louis Țurcanu” Timișoara.
Legislația (Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1955 din 1995) prevede că volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şi de la şcoală, vor fi adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor. Astfel, elevii din clasele I – IV vor folosi ghiozdane pentru prevenirea apariţiei deformărilor de coloană vertebrală. Potrivit ordinului guvernamental, greutatea conţinutului ghiozdanului nu va depăşi 2 – 2,5 kg.
O greutate dublă
Ghiozdanele copiilor din clasele primare sunt burdușite de manuale, caiete speciale, culegeri auxiliare, materiale pentru ora de desen, echipamentul sportiv pentru educație fizică, un penar plin cu de toate, șervețele, un pachețel cu mâncare și o jumătate de litru de apă (cantitate care se dublează în perioadele calde ale anului).
”Este greu și pentru noi să-l cărăm în spate. Pentru copil e greu, mai ales că nu întotdeauna putem să îl luăm de la școală”, spune o mămică.
Pe cântar, ghiozdanul are cinci kilograme, iar copilul 25 de kilograme, ceea ce înseamnă că ”bagajul” reprezintă 20 la sută din greutatea micuțului, dublu față de recomandările medicilor.
”Greutatea ghiozdanului trebuie să nu depășească zece la sută din greutatea copilului. Dacă se trece de 15 procente din greutatea corporală, apar dureri la nivelul coloanei vertebrale. Este important ca și în cazul în care un copil cântărește 60 de kilograme, ghiozdanul să nu treacă de patru, maxim cinci kilograme. Acesta trebuie purtat pe ambii umeri și cât mai lipit de spate. Sunt importante și perioada de timp în care este purtat ghiozdanul și modul în care se deplasează elevul, respectiv dacă merge pe jos sau folosește mijloace de transport. De asemenea, contează și gradul de antrenament al copilului prin activitate fizică susținută. Pe lângă cele două ore de sport pe săptămână de la școală, ar trebui ca elevii să aibă și o activitate recreativă, dacă nu un sport – înotul fiind cel mai recomandat, deoarece dezvoltă cel mai armonios coloana și nu suprasolicită articulațiile -, măcar să meargă pe bicicletă, să danseze sau să se joace în aer liber. Foarte mulți dintre pacienți însă nu fac nici măcar sport la școală! Sunt școli în Timișoara fără sală de sport corespunzătoare, unde orele se fac pe culoare sau elevii fac altceva în timpul acesta. Mai mult, nici în pauze nu se mai face mișcare. În urmă cu mai mulți ani, se făcea dimineața înviorare în clasele primare”, spune conf. dr. Elena Constanța Amaricăi.
Pentru remedierea problemelor, medicii recomandă tratament cu analgezice în caz de durere puternică, masaj, gimnastică medicală și fizioterapie.
În aceleași bănci din clasa I și până la finalul gimnaziului
Mobilierul din sălile de clasă reprezintă o altă problemă care afectează sănătatea copiilor. Deși legislația prevede ca mobilierul să fie corespunzător vârstei şi dezvoltării fizice a copiilor şi tinerilor, școlarii învață în aceleași tipuri de bănci din clasa I și până la finalul gimnaziului, uneori chiar și la liceu. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1955 din 1995 prevede ca în fiecare sală de clasă să se asigure trei dimensiuni de bănci, aşezate „în amfiteatru”, pentru evitarea apariţiei deformărilor de coloană vertebrală la elevi.
De asemenea, legea prevede ca dimensiunile băncilor să fie de opt mărimi, pe grupe de înălţime a elevilor. ”Mulți copii prezintă deviații de coloană din cauza posturii în bănci. Este vorba de scolioză (coloana deviată) și cifoză (când copilul este cocoșat). Aceste afecțiuni pot fi asociate. Recuperarea presupune tratament de lungă durată – gimnastică medicală – până la vârsta de 18 ani. Dacă nu se intervine, problema se agravează. Copiii ajung la doctor dacă părinții observă această problemă sau dacă apare durerea. În urmă cu mai mulți ani, medicul școlar efectua controale periodice. Acum, copiii stau în aceleași bănci și pe aceleași scaune din clasa I și până la adolescență. Scaunele ar trebui să aibă spătarul înalt, măcar până la nivelul omoplaților. Numărul mare de ore petrecut în bănci sau la birou îi face însă pe elevi să nu mai fie atenți la postură”, spune conf. dr. Elena Constanța Amaricăi.
Copiii ies de pe băncile școlii cu diverse afecțiuni
Tot mai mulți tineri ajung cu probleme la spate. ”Sunt multe persoane care ies de pe băncile școlii cu diverse afecțiuni. La vârsta de 25 de ani, aceștia prezintă o patologie dureroasă la nivelul coloanei: lombalgie, discopatii… Patologia de coloană înregistrează cea mai mare frecvență”, a precizat conf. dr. Elena Constanța Amaricăi.
