-Filiala timișoreană a Academiei Române vă va sărbători, la 25 octombrie, pentru 40 de ani de activitate și 65 de ani de viață. Este acesta un moment de referință pentru dumneavoastră?
-Indiferent de vârstă, dinamica activităților, proiectele și faptele noastre presupun nu atât un bilanț, cât mai ales momente de reflecție.
Totuși, dacă ne rezumăm la un bilanț, acesta poate include o rememorare a întâmplărilor care au făcut posibilă o activitate continuă timp de câteva decenii și care se bazează pe cercetări fundamentale din care au rezultat numeroase studii și cărți.
CITEȘTE ȘI: Avertisment de ultimă oră de la meteorologi! Cod portocaliu și galben de vânt, în Banat
De pildă, mă întreb ce anume a fost important din ceea ce am realizat și, având în vedere proiectele de viitor, ce trebuie regândit și reinventat în privința metodelor de lucru, a stilului, dar mai ales a priorităților tematice de cercetare și de înțelegere a problemelor care confruntă omul și omenirea. Pentru România, dar și pentru statele Uniunii Europene, cunoașterea istoriei este utilă în sensul mai bunei înțelegeri a codului cultural-identitar local și continental.
Descoperirea similitudinilor valorilor istorice naționale și europene îmi pare mai importantă comparativ cu dorința unora de a sublinia cu orice preț doar diferențele. La fel, ideea integrării și valorificării moștenirilor sănătoase lăsate de predecesori.
CITEȘTE ȘI: Viol în curtea şcolii! Şocant: un elev de liceu şi-a forţat un coleg să îl abuzeze sexual pe un altul
Depășind izolările și provincialismele, conflictele interpersonale și de grup rezultând din ignoranță, generațiile de mâine pot învăța să profeseze o politică a recunoașterii și a integrării celuilalt. Cred că este posibil acest mod de vedea lucrurile și oamenii.
Pe de altă parte, astăzi au loc prefaceri majore generate de științele tari, informatică, automatică, electronică, telecomunicații.
CITEȘTE ȘI: Elevii timișeni nu au voie să părăsească unitatea de învățământ în timpul programului școlar
Tocmai de aceea, istoria, literatura, filozofia, dimpreună cu artele vizuale și muzicale, trebuie să fie mult mai prezente în formarea și orientarea omului. Dincolo de profesie, momentul la care vă referiți este foarte important pentru a-mi pune întrebările privind sensul propriei mele vieți.
-Cum au evoluat proiectele legate de Muzeul de Artă din Timișoara?
-Multe dintre proiectele muzeului au prins contur, ele având o directă legătură cu acelea ale Consiliului Județean Timiș.
Activitatea muzeului este importantă în pregătirea viitoarei capitale europene a culturii, motiv pentru care ne-am concentrat atenția asupra inventarierii și evaluării patrimoniului muzeal, asupra planurilor expoziționale, reorganizării sau extinderii expozițiilor permanente.
De asemenea, vom acorda atenție valorificării pieselor identificate în depozite și care reprezintă o surpriză plăcută pentru iubitorii de artă, pentru publicul care astăzi se apropie mai des de noi și care se va dubla în anii următori.
Muzeografia e o lucrare de echipă, profesională și administrativă, o activitate în care lectura, studiul și acțiunea se întrepătrund spre a face accesibilă arta și cultura. Muzeografia vizează informarea și formarea publicului, de aceea programele noastre sunt dinamice, expozițiile permanente sunt însoțite de acelea temporare, studiul e urmat de promovare prin cataloage, albume, reviste.
La fel de adevărat este că ceea ce se întâmplă în muzeu vizează evidența, fișarea și conservarea pieselor, valorificarea pieselor – ele sunt foarte bine conservate -, analiza și expunerea acelora încă necunoscute vizitatorilor noștri.
E vorba de un patrimoniu excepțional, care va fi un reper de primă importanță pentru toți cei ce ne vor vizita în anul 2021. Trebuie să spun că buna funcționare a muzeului se datorează sectorului de conservare-evidență, aceluia de muzeografie, iar în momentele de reformă – cum este cel de acum – mai ales administrației, comisiilor de inventariere, sectorului financiar-contabil și aceluia juridic.
Ceea ce, deîndată ce ne-am propus să avem un muzeu cu o cotă europeană, se dovedește a fi de maximă importanță.
-Ce proiecte științifice și publicistice aveți acum în agendă?
-Mulțumesc pentru întrebare. Pregătesc o conferință despre actualitatea istoriei conceptuale pe care o voi susține la Biblioteca Națională din Buenos Aires în ziua de 6 noiembrie a.c. și care va fi urmată de o dezbatere la care iau parte profesori din mai multe universități argentiniene preocupați de această temă.
Apoi, în 10-11 decembrie, voi lua parte ca invitat la o dezbatere internațională dedicată noii Europe de după Primul Război Mondial, organizată de Muzeul Național de Istorie a României. Am în lucru ediția în limba engleză a volumului Istoria Banatului.
De asemenea, se află în curs de publicare un volum colectiv dedicat istoriei conceptuale, Modernitate în Europa Centrală și de Sud-Est. Idei. Concepte.
Discursuri, volum coordonat, structurat, editat împreună cu istoricul Armin Heinen și unde vor apărea și câteva dintre propriile-mi scrieri de dată recentă.
Am pe masa de lucru câteva încercări având la bază cercetări fundamentale: unul este dedicat filozofiei politice moderne și în care mi-am propus să abordez într-o cheie nouă gândirea iluministă și un altul, care are ca temă posibila construcție a națiunii europene, respectiv modul în care poate fi reinventată Europa pornind de la idealurile Renașterii și ale Iluminismului.
Am și alte proiecte, dar despre ele prefer să vă vorbesc în alte ocazii.
