Povestea INCREDIBILĂ a Cimitirului Săracilor unde sunt îngropate zeci de personalităţi. Are forma hărţii României

cimitir saraci

Una din componentele Memorialului Durerii de la Sighetu Marmaţiei este Cimitirul Saracilor, situat la 2,5 km distanta, în afara orasului. Dupa cum spun legendele vremii, aici au fost îngropati în secret, noaptea, o buna parte a celor decedati în închisoarea politica. Gropile n-au putut fi identificate, între miile de morminte anterioare si ulterioare anilor ’50, astfel încât, pentru celebrarea sacrificiului acestor victime, a fost imaginat în 1999 un proiect peisagistic. Pe suprafata de 14.000 mp a cimitirului a fost desenat un contur al tarii.

În exteriorul conturului au fost plantati puieti (în principal conifere). Prin crestere jnepenii, jepii, brazii si molizii vor deveni un amfiteatru vegetal, în interiorul caruia „tara” va ramâne ca o poiana. Ideea este ca, în felul acesta, patria îsi tine martirii în brate si îi plânge prin generatiile repetate ale vegetatiei. De pe o belvedere amplasata pe un loc înaltat, tocmai pe malul Tisei (care este frontiera actuala cu Ucraina), vizitatorii Memorialului pot vedea acest desen simbolic tot mai deslusit, pe masura ce natura va desavârsi proiectul, notează Ghid Turistic.

În anul 2008 aceasta arhitectura peisagistica a fost întregita cu un altar de piatra, la care sunt oficiate slujbele comemorative, dominata de o cruce masiva de clacar, decorata în stil bizantin, pe care sunt sculptate cuvintele Fericirii a Noua. Sub masa de altar au fost asezate urne cu pamânt din cimitirele închisorilor, locurile de executie, locurile unde odihnesc victime ale detentiei, deportarii, domiciliului obligatoriu. Acest ansamblu funerar este un cenotaf închinat victimelor din toate închisorile, lagarele si deportarile comuniste.

El este strajuit de troita închinata marilor barbati care si-au dat viata în închisoarea Sighet, de câte o troita dedicata înaltilor prelati greco-catolici, respectiv taranilor victime ale colectivizarii, precum si de monumentul eroilor maramureseni. La sfintirea cenotafului, în 5 iunie 2008, au venit oameni din toate colturile tarii cu câte un pumn de pamânt de pe mormântul unei victime sau din cimitire unde exista astfel de morminte, cunoscute sau necunoscute, sau din locuri unde au fost asasinati oameni, sau unde sunt gropi comune, depunând tarâna simbolica la temelia altarului.

voceatransilvaniei.ro


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns