Povestea conacului cu nume de domniță, distrus în incendiu, reconstruit și abandonat

conac antonia 1

În mijlocul unor localități sau în afara acestora, zeci de conace din județul Timiș își poartă istoria, mai mult sau mai puțin cunoscută.

Reședințe nobiliare impunătoare sau case unde proprietarii înstăriți se retrăgeau la sfârșit de săptămână sau în timpul verii, unele au avut norocul să reziste cu bine până în zilele noastre, altele sunt la un pas de a se prăbuși definitiv, în timp ce multe dintre ele mai supraviețuiesc doar în documentele de arhivă sau amintirile localnicilor.

CITEȘTE ȘI: Șapte soiuri de zmeură, kiwi, caiși negri și afini siberieni, într-o grădină plină de minunății, lângă Timișoara

În cadrul proiectului ”Monumente Uitate în Banat” au fost identificate 118 reședințe nobiliare, dintre care aproximativ 60 au rezistat timpului. Doar jumătate dintre acestea însă și-au păstrat valoarea arhitecturală, celelalte suferind transformări substanțiale sau fiind într-o stare de degradare care le face irecuperabile. Printre conacele care rezistă încă se numără și cel din localitatea Folea. Situat în afara așezării, pe un drum care abia acum se modernizează, conacul poate fi admirat doar din exterior, fiind proprietate privată.

El apare însă pe harta celor 31 de conace și castele din județul Timiș, întocmită de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului, cu sprijinul Asociației Culturale Ariergarda. Conacul există, în forma actuală, din anul 1905, fiind construit pe locul unei mai-vechi reședințe, distrusă într-un incendiu. Proprietarul a fost nobilul Georg Beniczky, care i-a dat construcției numele soției sale, Antonia, o frumoasă și bogată moștenitoare dintr-o familie înstărită de armeni. Arhitectul conacului ridicat pe ruinele celui ars a fost Laszlo Szekely, cunoscut drept creator al mai multor repere emblematice ale Timișoarei: Băile Neptun, Podul Decebal, statuia Sfânta Maria, Uzina de Apă sau clădirea Camerei de Comerț și Agricultură.

Conacul de la Folea are opt camere, anexe, bucătării, terase și era înconjurat, asemenea majorității construcțiilor de acest gen, de un parc cu arbori din specii rare. Mobilierul nu era unul extem de sofisticat, dar reflecta moda epocii cu multă eleganță. Imaginile păstrate în arhiva familiei îi arată pe proprietari plimbându-se pe aleile parcului, stând pe terasă, jucând tenis sau călărind. Conacul a ajuns, după naționalizare, într-un con de umbră și s-a degradat treptat. Retrocedat după 1989, se află acum în proprietatea unei firme private.

Starea lui nu este tocmai bună dar, din fericire, acoperișul rezistă, așa încât șansele ca reședința să redevină la frumusețea de odinioară nu au pălit definitiv.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

3 thoughts on “Povestea conacului cu nume de domniță, distrus în incendiu, reconstruit și abandonat

  1. Cum sa ai o singura poza cu jumatate din conac cand tu vb despre el si e in timis langa tine , Va dati seama ca asta se intampla in 2019 , macar un google earthsa fi pus , foarte slabi pregatiti ce au facut acest articl , rusine !

  2. Ce e necesar sa poată fi vizitat ? Ce e posibil, care ar permite cumpărarea lui ? Sau ce altceva e cu adevărat posibil ?

  3. Al cui este acum ?……Ce alegere ar fi contributie ?…….Ce i-ar aduce bucurie, stralucire, magie ?….Ce e cu adevarat posibil si nu am intrebat inca ? 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *