Șapte soiuri de zmeură, kiwi, caiși negri și afini siberieni, într-o grădină plină de minunății, lângă Timișoara

Ioan Craiu s-a născut în inima Ardealului și de mic a fost obișnuit cu munca în agricultură. Pe lângă legumele obișnuite din grădină, părinții lui cultivau mult ardei și preparau boia. ”Aveau ai mei moară cu ciocane pentru boia, dar și un spațiu de uscare a pipărcii”, spune Ioan Craiu.

Destinul l-a adus în Banat, la școală, și după terminarea Facultății de Chimie Industrială din cadrul Universității Politehnica Timișoara, s-a căsătorit cu o tânără din satul Ianova. ”Când mama soției nu a mai putut să lucreze grădina, ea a intenționat să o vândă. Era păcat, așa că i-am spus că o să ne ocupăm noi de cele 20 de arii, adică jumătate de hectar”, spune Ioan Craiu.

CITEȘTE ȘI: O pădure cu altfel de brazi şi-un spectacol cu Gaşca Zurli

În primul an, familia Craiu a plantat 60 de pomi fructiferi, pe care i-a achiziționat din pepiniera de la Diniaș. Gospodarul se laudă că în livada sa nu sunt două soiuri la fel. Pentru că își întreține grădina cu multă dragoste, livada fiind săpată ca la carte, pomii fructiferi au intrat pe rod mai repede, astfel că în 2017 a cules primele fructe.

Ioan Craiu a plantat și arbuști, aduși dintr-o pepinieră de lângă Cluj-Napoca. Are goji, aronia, ioasta (un hibrid rezultat prin încrucișarea coacăzelor cu agrișe) și afini siberieni. Ca să cultive pomi fructiferi și arbuști, gospodarul a citit multă teorie și a făcut mai multe încercări. Unele i-au reușit, altele nu, dar a perseverat până a obținut rezultatele scontate.

”Afinii în general cresc pe soluri acide, și tocmai de aceea îi găsim la înălțimi de peste o mie de metri, fiind foarte greu de aclimatizat la șes. Doar afinii siberieni cresc pe un sol cu PH neutru, aceștia având un gust dulce-acrișor mult mai intens, iar boaba de fruct fiind mai mare. Afinii siberieni înfloresc mult mai devreme, în luna februarie și primele fructe sunt coapte în luna mai”, explică gospodarul.

În grădina lui Craiu cresc și zmeuri, fiind vorba de șapte soiuri, între care din cei roz, roșii, portocalii și galbeni. De la pepiniere a primit și 20 de stoloni de căpșuni, dintre cele care fac fructe de mai multe ori pe an,până aproape de intrarea în iarnă. Cu timpul omul le-a înmulțit și acum, în luna noiembrie, are căpșuni proaspete.

Din grădina gospodarului nu lipsesc nici murii, cu rugi fără țepi care stau de strajă între rânduri, ajungând la trei metri.

Fructe exotice în grădina de la Ianova

Anul acesta, Ioan Craiu a cultivat încă 60 de arbori, dintre care kaki, kiwi, rodii, aluni, migdali și smochin negru, pe care intenționează să le aclimatizeze.

Aproape toată grădina beneficiază de instalație de picurare, gospodarul având două bazine mari de colectare a apei, iar furtunurile au o lungime de 1.000 de metri. Zeci de soiuri de mere, pere, gutui, piersici, cireșe, vișine ba chiar și de caise negre, toate se găsesc în grădina lui Ioan Craiu. ”Mere am de când începe vara, până târziu, în toamnă. Am câte un arbore fructifer din fiecare soi. ”Cel mai frumos pom fructifer este caisul negru, iar anul acesta am mai cumpărat încă patru”, a menționat gospodarul.

Caisul negru are mare căutare

”În această toamnă, o cunoștință din București mi-a cerut o crenguță de cais negru pentru a altoi unul obișnuit. Până a ajuns la destinație, altoiul s-a uscat. Mi-a spus că va încerca din nou în primăvară”, a precizat Craiu. Pe lângă arborii fructiferi, grădina gospodarului abundă de flori, acesta având multe soiuri de trandafiri, dintre care și pe cel pentru dulceață.

Ora de biologie, în grădina de la Ianova

Grădina lui Ioan Craiu a devenit cunoscută în toată zona. O știu cei de la Remetea Mare, de la Ianova, de la Bucovăț și chiar și cei de la Recaș. ”Anul acesta, în luna octombrie, o profesoară de biologie m-a sunat, întrebându-mă dacă o primesc cu elevii în grădină pentru o oră de curs. Din păcate am fost nevoit s-o refuz, pentru că culesesem tot. I-am spus că îi aștept cu drag la primăvară”, ne-a mai spus gospodarul timișean.