Marile oraşe, bătute de localităţile limitrofe la dezvoltarea rezidenţială

Zonele urbane rezidenţiale cu regim de înălţime de maximum un etaj s-au aglomerat de construcţii noi, astfel că nu prea mai este loc de dezvoltare imobiliară în astfel de cartiere ale marilor oraşe.

CITEȘTE ȘI: Cel mai scump teren agricol din România s-a vândut în vestul țării

Suprafeţe disponibile ar mai fi în intravilanele marilor municipii pentru clădiri de locuinţe chiar şi mai înalte, însă acest tip de investiţii nu mai par nici pe departe la fel de rentabile ca în anii trecuţi.

Mult mai atractive au devenit, în schimb, dezvoltările rezidenţiale ale localităţilor limitrofe.

CITEȘTE ȘI: Tunete și fulgere, în Timiș. Codul galben de vreme rea este valabil până la ora 23

Anul precedent a fost, de altfel, primul în care construcţiile din marile oraşe ale ţării au fost întrecute numeric de cele din localităţile din imediata vecinătate a acestora.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), ponderea unităţilor locative ridicate în localităţile aflate lângă marile municipii a fost, în 2017, de aproximativ 54 la sută din totalul livrărilor de spaţii rezidenţiale.

CITEȘTE ȘI: Momente tandre cu Liviu Dragnea și Irina Tănase la nunta fiului șefului PSD

Comuna timişeană Dumbrăviţa s-a aflat anul trecut într-un grup select al localiţilor limitrofe marilor oraşe care au bifat peste o mie de locuinţe finalizate.

Evident, Dumbrăviţa nu excelează prin sporul demografic, fiind vorba în cea mai mare parte despre locuinţe construite în beneficiul unor timişoreni care s-au cam săturat de viaţa la bloc şi fug de tumultul citadin.

Mai exact, Dumbrăviţa s-a plasat printre primele cinci într-un top al localităţilor periurbane care livrează un număr mare de locuinţe noi, alături de oraşele Bragadiru (lângă Bucureşti), Năvodari (Constanţa) şi comunele Florești (Cluj–Napoca) şi Cisnădie (Sibiu).

Localitățile limitrofe continuă să atragă cea mai mare pondere a finalizărilor de locuințe noi deoarece oferă terenuri pentru construcții în parametri rezonabili de preț, dar și un grad redus de birocrație în autorizarea lucrărilor de construire, comparativ cu marile orașe, unde autoritățile locale sunt mai puțin prietenoase, iar terenurile sunt extrem de scumpe.

Exceptând regiunea București-Ilfov, care continuă să deţină, în rândul marilor aglomerări urbane, supremaţia expansiunii imobiliare, oraşele cele mai bine plasate, din acest punct de vedere, sunt Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Sibiu, Iaşi, Braşov şi Oradea.

Capitala Banatului, cu 3.484 locuinţe finalizate în 2017, e devansată, însă, fără drept de apel de cea a Ardealului, care a bifat 5.403 de locuințe noi predate la cheie.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns