Lăcaşurile de cult catolice din Banat au nevoie de ajutor

În judeţul Timiş sunt zeci de biserici aparţinând Diecezei romano-catolice Timişoara, multe dintre acestea fiind monumente istorice, care au nevoie urgentă de renovări. Dieceza face eforturi financiare uriaşe, intervenind la acelea la care situaţia o impune, în condiţiile în care numărul credincioşilor e tot mai mic, de la un an la altul.

„În ultimi trei ani am reuşit să reparăm acoperişurile bisericilor din Nerău, Giarmata, Lenauheim, Moraviţa, Şandra etc. La Gătaia am avut o lucrare mai amplă, deoarece în lăcaşul de cult intrase igrasia. A fost nevoie ca pereţii să fie decopertaţi, să se aplice soluţii speciale şi apoi să refacem interiorul”, ne-a declarat părintele Nicolae Lauş, directorul Cancelariei Episcopale din cadrul diecezei.

„Şi în Timişoara unele biserici au fost renovate. Este vorba de „Millennium”, din cartierul Fabric, unde timp de trei ani am refăcut acoperişul. Acolo, lucrările durează de mai bine de cinci ani, pentru că se impune şi renovarea vitraliilor, unele vechi de 110 ani, încă de la ridicarea acesteia”, a adăugat directorul cancelariei.

Reabilitarea Domului din Piaţa Unirii

În prezent, atenţia celor de la dieceză se îndreaptă spre Catedrala romano-catolică din Piaţa Unirii, monument istoric de clasă A, care necesită lucrări urgente de renovare.

Speranţa celor de la dieceză este în accesarea unor fonduri europene, pentru o reabiltare a cărei valoare s-ar putea ridica la câteva milioane de euro. „Investiţia ar trebui să cuprindă refacerea pardoselilor, a tencuielilor interioare, curăţirea, renovarea, restaurarea elementelor sculpturale şi decorative, restaurarea vitraliilor, refacerea instalaţiei de încălzire, a instalaţiilor electrice interioare, reparaţii mobilier, a tencuielilor şi rezugrăvirea în totalitate a faţadelor, precum şi refacerea învelitorii din tablă zincată”, arată Nicolae Lauş.
Piatra de temelie a Domului din Piaţa Unirii a fost pusă în urmă cu 280 de ani, iar cu această ocazie, chiar în lăcaşul de cult se va deschide o expoziţie jubiliară deosebit de interesantă, cu documente oficiale din anul 1736 şi exponate liturgice. Ea va fi deschisă zilnic, între orele 10 -12 şi 15 -17 de luni până sâmbătă, iar duminica, între orele 15 şi 17.

Bobda, un subiect deschis

În ceea ce priveşte biserica din Bobda, aceasta iniţial a avut rol de mausoleu al familiei de nobili Csávossy. Datorită dimensiunilor ei foarte mari, oamenii au transformat-o şi în lăcaş de cult romano-catolic. Se spune că ultima slujbă religioasă s-ar fi desfăşurat prin anii ’80, după care a fost dată uitării. Azi, biserica e o ruină. Unul dintre turnuri s-a prăbuşit de mult timp, vitraliile şi altarul au fost furate, orga distrusă, iar cripta din subsolul bisericii a fost profanată. Este în administrarea diecezei, însă în urmă cu doi ani reprezentanţii Direcţiei de Culte şi Patrimoniu s-au arătat interesaţi să preia acest lăcaş de cult pentru a-l renova.
„Noi am fost de acord cu cererea acestora, însă cum s-au schimbat miniştrii culturii, subiectul nu a mai fost actual”, a spus Nicolae Lauş. „De-abia săptămâna trecută a fost reluată din nou problema preluării lăcaşul de cult”, a adăugat directorul Cancelariei Episcopale.

Tot mai puţini enoriaşi, fonduri tot mai mici

Numărul enoriaşilor romano-catolici e tot mai mic de la un an la altul. Etnicii germani au plecat de mult, iar cei care au mai rămas sunt puţini şi bătrâni. „Şi slovacii au plecat în ultima vreme”, se plânge Nicolae Lauş, amintindu-şi de localitatea Eibenthal, de lângă Orşova, unde, din cauza închiderii minelor, oamenii au plecat.

Nici maghiarii nu au o rată a natalităţii prea mare, şi chiar şi dintre aceştia mulţi au plecat din ţară. Astfel, la ora actuală, Dieceza romano-catolică Timişoara, care cuprinde judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad şi localităţile Orşova şi Eibenthal, numără 110.000 de credincioşi.

„În general, banii pentru reparaţii, renovări provin din trei surse: fondurile proprii, de la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural şi de la organizaţiile neguvernametale din Germania. De la direcţie sumele sunt foarte mici, dacă avem o renovare în valoare de 200.000 de lei, de la direcţie primim doar 20.000 de lei, adică 10 la sută”, a precizat Lauş.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “Lăcaşurile de cult catolice din Banat au nevoie de ajutor

  1. Biserica Romano-catolică a încasat sume substanțiale din vânzarea clădirilor detinute în județul Timiș. Nu am auzit să se fi întors in comunitati măcar o sumă cât de mică.

Lasă un răspuns