Jandarm român, garda de corp a unui laureat al premiului Nobel

Un jandarm român, Sebastian Tatu, care a efectuat misiuni în Congo, Uganda, Egipt, India sau Senegal, a fost garda de corp a unui laureat al Premiului Nobel.

CITEȘTE ȘI: Biea, pe urmele lui Lewis, Froch şi Haye

„Sebi e genul de om după care se dau în vânt femeile şi bărbaţii, deopotrivă, dar în moduri diferite. Pentru bărbaţi, e genul de prieten cu care poţi organiza o tabără de supravieţuire în junglă, timp de câteva luni de zile, care să includă pescuit cu harponul, hrănit tigrii sălbatici cu gogoşi jungle-made şi altele. Pentru femei, ştim că imaginile sunt grăitoare. E calm, rafinat, politicos…şi asta, zice el, datorită celei mai importante femei din viaţa lui – mama. Unde mai pui că are un corp perfect tonifiat, de zici că a luat creditul „Prima casă” şi l-a investit într-o sală de forţă cu program permanent. Pentru cine nu-l cunoaşte, dar îl vede îmbrăcat în uniformă, e lesne de înţeles că e călit. Are o stăpânire de sine şi nişte ochi „mereu la treabă” care îl dau de gol. E genul de om care se va uita după explozibil în jurul maşinii, atunci când îşi va duce copilul la şcoală. Recunoaşte şi el că o face uneori, când merge la cumpărături. Reminiscenţe ale misiunilor periculoase. Zice că nu i-ar plăcea să-i arunce cineva în aer pungile biodegradabile de cumpărături. E şi normal, la cât au ajuns să coste”, arată Jandarmeria Bucureşti într-o postare pe Facebook.

Locotenent-colonel Sebastian Tatu are 37 de ani, este necăsătorit şi a executat misiuni internaţionale sub egida ONU în Congo, Uganda, Egipt, India, Senegal.

„Mare parte din timpul petrecut acolo a antrenat poliţiştii congolezi şi a escortat diverse personalităţi ale locului. A urcat şi pe un vulcan activ, dar asta se încadrează mai mult la prima parte, cea cu femeile care îi admiră curajul… Din povestirea lui reiese că pericole erau la tot pasul. (…) Mai spune şi că toată lumea de acolo cunoştea drapelul României şi repetau obsesiv „Ceauşescu, Ceauşescu”. Apa caldă la robinet devenise brusc un lux. Muştele care depuneau ouă în rănile deschise ale soldaţilor erau deja animale de companie. Asta l-a speriat destul de tare şi l-a determinat să-şi lase barbă, pentru a evita rănile deschise de după bărbierit. Recunoaşte că nu a fost uşor. Zice că moralul e cea mai importantă armă, într-o astfel de misiune. Mulţi colegi de-ai lui au clacat şi au părăsit misiunea mai devreme. A fost dificil şi pentru el să coordoneze zeci de oameni. A învăţat să respecte diversitatea culturală şi mai ales religioasă, reuşind să-şi ajute toţi colegii, cu care, ulterior, a rămas bun prieten. (…) Adrenalina creşte când ne povesteşte că, de nenumărate ori, l-a escortat pe un laureat al Premiului Nobel pentru Pace, pe doctorul Mukwege, un erou al locului”, mai arată reprezentanţii Jandarmeriei.

sursa: agerpress.ro


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns