Fructe și legume ”condimentate” cu pesticide. Ce riscăm dacă le consumăm şi cum ne putem feri

Într-un fruct sau într-o legumă din hipermarket sau de la piață pot exista până la șapte tipuri de pesticide, anunță Asociația Pro Consumatori (APC). Conform rezultatelor unui studiu publicat recent, la peste 40 la sută dintre fructe și 18 la sută dintre legumele autohtone comercializate anul trecut au fost depistate reziduuri de pesticide.

Potrivit specialiștilor, în pesticide sunt încorporate ingrediente biologic active, foarte toxice, care, din păcate, acționează și asupra componentelor vii nedăunătoare, fiind deci periculoase pentru mediu și pentru om, motiv pentru care fac obiectul unor reglementări numeroase.

Secvenţă din Timişoara. Vă place? Nouă, NU!

Printre efectele cele mai cunoscute ale pesticidelor asupra sănătății oamenilor sunt menționate cloracneea (acnee cu erupții cutanate, cauzată de clor) – în cazul pesticidelor organoclorurate, dar și dezorientarea, anxietatea, depresia și chiar comportamentul paranoid – în cazul pesticidelor organofosforice. Diverse alte pesticide sunt responsabile pentru o gamă largă de efecte: slăbiciune, tremur, spasme musculare, crampe, transpirație, vărsături, respirație grea, vedere încețoșată, pierderea cunoștinței și chiar deces.

Feminizarea bărbaților

Pesticidele ajung în corpul omului pe mai multe căi, cele mai importante fiind consumul de alimente tratate cu aceste substanțe chimice, consumul de apă potabilă contaminată, pătrunderea prin respirație și absorbția prin piele. Cum dieta modernă se bazează în dese rânduri pe consumul de fructe și legume proaspete, este de înțeles că riscul pătrunderii unor cantități mari de pesticide în corpul uman este cât se poate de îngrijorător.

Se vorbește despre un efect toxic direct al pesticidelor (când efectele produse sunt repede vizibile) și despre un efect toxic indirect (când efectele sunt mai târzii și generate de substanțe provenite din prelucrarea pesticidelor de către organism; aceste efecte sunt cunoscute tardiv, fiind astfel foarte grave – malformații, mutații, sterilitate, cancer).

Studii mai vechi și mai noi pun în evidență degradarea sistemului reproducător la animale și la om ca urmare a contaminării cu pesticide. Atrazina, unul dintre cele mai folosite erbicide, a fost dovedită ca fiind un factor de provocare a anomaliilor sexuale (alterând semnalele hormonale în celulele umane), recent fiind incriminată pentru fenomenul de feminizare a bărbaților.

Verdețuri, struguri, mere…

Potrivit raportului Autorității Naționale Fitosanitare, la pătrunjel frunze, ceapă verde, spanac și salată au fost găsite probe neconforme cu prevederile regulamentului nr. 396 din 2005, privind conținutul de carbendazim, tiofanatmetil, propiconazol, cipermetrin, clorpirifos, clortalonil, dimetoat, dimoxistrobin, fenhexamid, iprovalicarb, triadimenol.

În anul 2015, probele de fructe care au avut reziduuri de pesticide în proporție mai mare, raportat la numărul de probe analizate, au fost: strugurii de masă, strugurii de vin, merele, căpșunile, cireșele și caisele. Pesticidele detectate frecvent, în anul 2015, în probele de fructe sunt: carbendazim, tebuconazol, clorpirifos, iprodion, boscalid, pirimetanil, ciprodinil, fluopicolide. În anul 2015 s-au depistat reziduuri de pesticide în 42,36 la sută dintre probele de fructe analizate și în 17,95 la sută din probele de legume analizate.

Organisme modificate genetic în extrasezon

Potrivit APC, legumele și fructele din extrasezon sunt aproape fără excepție organisme modificate genetic (OMG), care rezistă atacului diverșilor dăunători. Transportul acestora la temperaturi scăzute pe durate mari de timp prilejuiește modificări ireversibile în conținutul de zahăr, alterând gustul original, iar tehnicile de iradiere și tratare cu pesticide au efecte devastatoare pentru sănătatea consumatorilor.

”Peste 20 la sută dintre legumele și cerealele comercializate la noi conțin pesticide, unele toxice pentru creier. Chiar și fructele cunoscute, cum a fi strugurii sau cireșele, trebuie consumate în sezonul lor și mai puțin din import. Chiar dacă arată mult mai bine, sunt mari și frumoase, fructele din import sunt grăbite în creșterea lor. Dintre legume cele mai lipsite de pesticide sunt varza, ceapa și mazărea, pe când vinetele, roșiile, ardeiul și merele sunt cele mai afectate. Sugerez să se consume legume și fructe autohtone, în sezonul lor, și să mănânce cât mai simplu și variat”, este de părere Florin Ioan Bălănică, reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

Lipsa de informare dăunează sănătății

”Din păcate, consumatorul român nu are posibilitatea să verifice dacă legumele sau fructele achiziționate dintr-o piață agroalimentară sau dintr-un hipermarket conțin reziduuri de pesticide. Totodată, instituțiile statului, respectiv Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională Fitosanitară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu aduc la cunoștința consumatorilor rezultatele acțiunilor de control întreprinse, nu se implică în campanii de informare și educare prin intermediul cărora consumatorii să fie informați despre efectele nocive asupra sănătății a acestor pesticide. Dacă consumatorii ar fi educați în acest sens, ar putea să capete deprinderi privind solicitarea de informații de acest tip, ar putea face alegeri conștiente, numai în funcție de absența încărcăturii chimice a legumelor sau fructelor”, afirmă conf. univ. dr. Costel Stanciu – președintele Asociației Pro Consumatori.

Pentru a preveni aceste efecte, specialiștii recomandă spălarea temeinică a fructelor și legumelor, cu o perie (dacă este posibil), în apă rece (fără agenți de spălare!). Produsele vor fi menținute apoi, câteva minute, în apă rece cu puțin bicarbonat de sodiu sau oțet.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

0 Comments

No Comment.