Expoziţia toamnei la Kunsthalle Bega

Kunsthalle Bega (Calea Circumvalațiunii nr. 10) va găzdui vineri, 25 septembrie, cu începere de la ora 18, deschiderea expoziției colective “Sensul sculpturii”, care va rămâne în spaţiul galeriei timişorene de artă până în 24 ianuarie 2021. Intrarea la vernisaj se va face pe scara exterioară dinspre Piaţa 700.

“Sculptura poate fi sculptură impecabilă propusă de natură. Dar ca exercițiu intelectual, realitatea nu favorizează niciodată un astfel de scenariu. Sculptura a funcționat mult timp între funcția civică și vocația sacră. Marmură, monument, putere, politică. Vedeai sculptura ca pe o imagine planul – structura – elevația. Sculptura trebuia să reziste limbajului, trebuia să reziste unei critici metaforice și de imagine. Fiecare handicap trebuia transformat într-un avantaj.

Considerată literară, limitată, primitivă, sculptura ajunge să dețină un rol complex în ideile și fanteziile figurative, moderne, minimaliste. Paradigma sculpturii – prea multă materialitate, prea multă corporalitate, prea multă ambiguitate a oferit și a susținut multe gânduri pentru instalarea unor teorii despre sculptură. Vizualul este înlocuit de tactil. Tactilitatea devenind o teorie sistematică evaluată după criterii estetice. / Herbert Reed / Incorporarea spiritului optic / Clement Greenberg / dezvoltă sculptura deschisă, lineară, optică, neafectată de efecte picturale.

Sculptura transcende în materialitate pentru a oferi o experiență pură. Momentul Krauss / Rosalind Krauss / consideră sculptura un câmp expandat, un obiect de artă independent în relație directă cu spațiul, mediul și asamblajul în sine. Disoluția noțiunii de sculptură, contaminarea sculpturii cu instalația, dominația materialelor organice dublează experiența vizuală cu una senzorială. / Alex Potts / Imaginația sculpturală determină re-interpretarea spațiilor-marginecentru și disturbă logica imaginii bidimensionale. / Julie Reiss / Transformarea radicală este făcută de câțiva artiști teoreticieni obsedați de sculptură: Robert Smithson, Eva Hesse, Bruce Nauman și Richard Serra.

Cum poate fi definită într-o manieră contemporană lunga istorie a sculpturii? Cade mitul marmurei. Autonomia formei și angajamentul conținutului sunt contaminate de regulile instalației. Cele două poziții anti monument și anti soclu devin teme recurente. Orice material poate fi înlocuit cu un alt material fără ca intenția să fie schimbată. În ultimul timp, lucrări tot mai surprinzătoare se numesc sculptură: fotografii imense și filme video documentând oceanul, vegetația, gheața, corpul uman, moleculele, plantele din argint, norii și tunelele de lumină și performanța documentând gridul tehnic care primește sensibilitate teatrală…

Există un anume sens? Este un prejudiciu vizual? Sculptura umblă cu adevărul ei”, explică organizatorii expoziţiei curatoriate de Liviana Dan, expoziţie ce reuneşte lucrări semnate de Apor – Nimbert Ambrus, Rudolf Bone, Norbert Costin, Teodor Graur, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alexandru Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Alexandra Pirici, Bogdan Rața, Cristian Răduță, Mircea Spătaru, Patricia Teodorescu, Napoleon Tiron şi Casandra Vidrighin.

1 Comments
maricica 07/09/2020
Schimbati limbajul, mai concret si mai coerent. Aceste citate aiurea nu starnesc interesul nimanui, sub nici o forma a omului de rand. Mai bine ar fi fost sa/i prezentati pe autorii materialelor expuse. Parol!