De peste trei luni, preţurile alimentelor se tot umflă… Şi acesta e doar începutul!

De peste trei luni, preţurile alimentelor se tot umflă, ba chiar alimentează vârtos şi inflaţia, rămânând de văzut când şi la ce nivel se va stabiliza această piaţă atât de efervescentă. Economiştii spun că abia începând cu luna aprilie mâncarea va avea preţuri stabile, dar există şi voci din industria alimentară care ne transmit să ne punem pofta în cui, căci la primăvară vor apărea noi scumpiri.

În orice caz, marii perdanţi sunt consumatorii. La polul opus sunt, desigur, retailerii şi procesatorii, dar, totuşi, le pică ceva şi fermierilor din toată afacerea? Răspunsul e simplu: nu. Chiar dimpotrivă, produsele agroalimentare nu s-au scumpit, ba chiar în unele cazuri s-au ieftinit la poarta fermei.

Bunăoară, dacă pe raftul supermarketului găsim făina cu circa 2,50 de lei/kg, ţăranul timişean încasează pentru kilogramul de grâu doar între 60 şi 63 de bani, un preţ comparabil cu cele de acum doi sau trei ani. Rentabilitatea fermelor zootehnice e chiar mai redusă, deoarece abatoarele timişene le oferă crescătorilor preţuri derizorii.

Bunăoară, porcul se vinde cu doar circa cinci lei! Ţi se face rău şi atunci când compari preţul cărnii de vită din galantar cu cel pe care îl primeşte în mână fermierul bănăţean: doar 3,50 sau patru lei pe kilogram. Fermele de păsări din Timiş, la rândul lor, îşi dau zburătoarele la procesare pentru numai aproximativ şase lei pe kilogram.

Oierii, la rândul lor, primesc numai 2,50 de lei pe kilogramul de animal în viu. Asta când chiar încasează ceva, pentru că cererea e mică. În mod similar se petrec lucrurile şi pe piaţa lactatelor: preţuri simbolice pentru ţărani, respectiv de trei-patru ori mai mari în galantare.

„În mod curios, agricultorii încasează preţuri de batjocură, dar preţurile pentru consumatorul final sunt în continuă creştere, iar sarabanda scumpirilor încă nu s-a oprit. În mod real şi obiectiv, trebuie spus că relaţiile dintre fermierii români şi marii retaileri nu sunt consolidate. Iată că, după un an 2017 cu producţii istorice, asistăm la o scumpire fără precedent a hranei populaţiei”, constată Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociaţiei Producătorilor de cereale şi Plante Tehnice Timiş.

Scumpirile au atât cauze interne, cât şi externe

Scumpirea accelerată a alimentelor, începând cu ultimul trimestru al anului trecut, a fost pusă sub lupă de specialiştii Băncii Naţionale. În ultimul raport asupra inflaţiei elaborat de instituţie se arată că scumpirile alimentelor de bază au dus în ultimele trei luni ale anului trecut la creşterea inflaţiei cu nu mai puţin de 1,3 la sută, rata anuală ajungând astfel la circa patru procente la sfârşitul lui 2017. Practic, am asistat la majorări substanţiale de preţuri cam la toate alimentele de bază – ouă, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, respectiv produse de morărit și panificație – iar sarabanda scumpirilor continuă, din păcate.

Fenomenul poate părea paradoxal, dacă ne gândim la performanţa agricolă remarcabilă pe care a înregistrat-o agricultura românească în 2017, care a fost, de altfel, un an cu recolte bogate şi pe plan internaţional. Ce s-a întâmpla, aşadar?

A fost un cumul de factori, atât externi, cât şi interni, după cum o arată raportul BNR. Pe de o parte, la nivelul întregii Uniuni Europene s-a făcut simţită, în ultimele luni, tendinţa creşterii valorii adăugate a produselor alimentare, pe lanţul care porneşte de la poarta fermei şi se opreşte pe raftul magazinului.

Scumpirea carburanţilor, a energiei electrice şi a gazului au influenţat şi ele puternic politica de preţuri a procesatorilor, dar – pe fondul măsurilor guvernamentale de sporire a veniturilor salariale – a apărut şi o creştere importantă a puterii de cumpărare a românilor, respectiv a cererii de consum.

Cererea crescută a alimentat mai mult importurile

Din păcate, la nivel macroeconomic nu au apărut mari beneficii ca urmare a sporirii cererii interne de consum, exceptând poate creşterea economică generată. În schimb, deficitul balanţei comerciale s-a adâncit: deşi exporturile româneşti au sporit cu 9 la sută, importurile – care erau oricum în volum mult mai mare – au făcut un salt de 12 procente.

„Deficitul comerțului internațional cu produse alimentare s-a adâncit continuu în ultimii ani, până la 2,8 miliarde de euro în anul 2016 și 2,6 miliarde euro în primele zece luni ale anului 2017, explicând în prezent mai mult de un sfert din deficitul total de bunuri.

Avansul recent al consumului intern de produse alimentare, care a beneficiat atât de stimulente generale (precum creșterile de venituri), cât și de stimuli specifici (extinderea cotei reduse a TVA la nivelul tuturor bunurilor alimentare), s-a oglindit într-o măsură relativ redusă în activitatea industriei alimentare, astfel încât surplusul de cerere a fost acoperit în cea mai mare parte din importuri.

Această evoluție a readus în prim-plan situația din sectorul alimentar autohton, domeniu pe care și alți indicatori de competitivitate (cota de piață la export, avantajul comercial, productivitatea) îl relevă a fi unul dintre cele mai puțin performante la nivel european, în pofida potențialului agricol ridicat al României”, se specifică în analiza publicată de BNR în urmă cu doar câteva zile.

Imagine de arhivă


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “De peste trei luni, preţurile alimentelor se tot umflă… Şi acesta e doar începutul!

Lasă un răspuns