Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, la „Calina”

Timişorenii care iubesc arta contemporană sunt aşteptaţi astăzi, 29 noiembrie, la ora 18, la galeria Fudaţiei „Calina” (strada Mărăşeşti nr. 1-3), la vernisajul expoziţiei „i aM an acuTe havoc, so i cAn’t taLk”, semnată de Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, ale căror lucrări vor putea fi admirate până anul viitor, în 19 ianuarie.

Anetta Mona Chișa & LuciaTkáčová colaborează ca duo artistic din anul 2000, având o bogată și recunoscută activitate internațională.

Printre cele mai recente expoziții solo ale lor, amintim „a no, A voLcanic attaCk, a hiT, a Muse” (Museumcultuur Strombeek Gent, 2018), „i aM a hoT ice, an avAst Luck, a no aCt” (Soga Gallery, Bratislava, 2017), „a huMan, a Lack, a Coin, a cAst. voTe it” (Future Museum, București, 2017), „i Look at A sun, i aM a catCh, a cave anT”, (Rotwand Gallery, Zürich, 2016), „ah, souL in A coMa, aCt naive, atTack” (GAK Bremen, 2015).

În 2011, artistele au reprezentat România, alături de Ion Grigorescu, la Bienala de Artă de la Veneția. Participările lor în expoziții de grup includ: „Mademoiselle” (Centre regional d’Art Contemporain Occitanie, Sete, 2018), „How Long Is Now?” (KINDL – Centre for Contemporary Art, Berlin, 2016), „L’Economie de la tension” (Parc Saint Leger, 2016), „Capitalist Melancholia” (HALLE 14, Leipzig, 2016), „Unlooped-KINO” (Manifesta 10, 2014), „An I for an Eye” (Austrian Cultural Forum New York , 2013) ,”3rd Moscow Biennale for Young Art”, 2012), „The Global Contemporary” (ZKM, Karlsruhe, 2011) „Rearview Mirror” (The Power Plant, Toronto, 2010) și multe altele. Anetta Mona Chișa & LuciaTkáčová locuiesc şi lucrează în Praga, Vyhne și Berlin.

„Tânjim cu toţii să descoperim realități noi, ascunse privirii. Ne este dor să deschidem alte orizonturi, să ieșim din tărâmul nostru uniform și să descoperim noi lumi.

Râvnim să ne extindem gradul de cunoaștere spre ținuturile necunoscutului și ardem de dorința de a cuceri non-ființa.

Protestăm împotriva limitelor perspectivelor standard și împotriva tiraniei spațiului. Visăm că traversăm spre țara umbrei și substanței, a lucrurilor și ideilor, spre lumea ce se ascunde de cealaltă parte a ceea ce vedem, spre zona crepusculară a necunoscutului.

Vrem să fim Alice în Țara Minunilor, să deschidem ușa noilor dimensiuni cu cheia imaginației. Vrem să dăm la iveală esența specială a nimicului, a ceea ce este imaterial, dar existent.

Căutăm ținuturi vaste ca spațiul și nesfârșite ca infinitul. Căutăm ceva situat între o gaură neagră și un paradis. Căutăm concepte dincolo de știință și superstiții.

Ne obligăm să ne folosim mințile pentru a ne elibera de limitele propriei noastre experiențe, într-o aventură amoroasă cu dimensiuni suplimentare.

Cum curge timpul? Împinge trecutul viitorul, sau viitorul este cel care trage de trecut? Trecutul este imprevizibil. Viitorul este contraintuitiv. Trecutul ne hrănește și este hrănit de noi. Amintirile uitate devin viziuni ale viitorului, în timp ce viitoarele minți își creează propriul trecut.

Suntem blestemați de trecuturi și beți de viitoruri, vrem să le ridicăm vălurile și să le vedem formele. Facem declarații legate de evenimente nesigure folosind arte interzise: osteomanție, geomanție, tehnomanție, cronomanție, gramatomanție.

Căutăm semnificații în structuri aleatorii, în ecrane, în oglinzi, în oase și falduri. Cine suntem? De unde venim? Unde mergem? Câte tipuri de viitor există, zero, unul sau toate?”

Sunt întrebări ale căror posibile răspunsuri, dezvăluite sau, dimpotrivă, ascunse vederii până-ntr-un punct în care privitorul se deschide propriilor realităţi lăuntrice, se pot găsi în expoziţia celor două artiste.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns