Veszprém își adaugă încă un blazon. Când în urmă cu 37 de ani (1985) Melina Mercouri, ministrul culturii și sportului din Grecia lansa proiectul orașelor capitale culturale europene, care presupunea ca unul sau mai multe orașe să fie desemnat/ desemnate să poarte această generoasă titulatură timp de un an și să organizeze manifestări culturale de anvergură care să polarizeze atenția Europei, au fost destui sceptici privind materializarea și impactul local sau zonal.
În timp s-a constatat că proiectul nu numai că este viabil dar aduce și beneficii cuantificabile și de imagine comunităților locale. Titlul este acordat de Direcția Generală pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură a Uniunii Europene, cu scopul de a pune în evidență diversitatea culturală dar și accentele de apropiere a statelor membre.
Prima capitală culturală europeană a fost Atena iar anul acesta (în 9 ianuarie) la Muzeul Acropole, a avut loc ceremonia în care orașele Kaunas (Lituania), Esch-sur-Alzette (Luxemburg) și Novi Sad (Serbia) și-au predat titlurile de capitale culturale europene ale anului 2022 către Timișoara, Elefsin (Grecia) și Veszprém – Balaton (Ungaria).
La Timișoara, deschiderea oficială va avea loc în perioada 17-19 februarie dar până atunci primul oraș care a avut marea deschidere a fost Veszprém. Deși acesta este un oraș mic, dacă ar fi să-l comparăm cu Timișoara, are undeva spre 60.000 de locuitori, majoritatea maghiari (94,22%), cu o minoritate de germani (2,66%) și alte minorități 1,34%.
Aici nu există o religie majoritară, locuitorii săi fiind romano-catolici (42,43%), reformați (7,67%), luterani (2,34%) și restul până la 100% atei sau nedeclarați. Potrivit legendei locale, Veszprém a luat ființă pe șapte dealuri: Várhegy (Dealul Castelului), Benedek-hegy (Dealul Sf. Benedict), Jeruzsálem-hegy (Dealul Ierusalimului), Temetőhegy (Dealul cimitirului), Gulyadomb (Dealul Ciurdei), Kálvária-domb (Dealul Calvariei), și Cserhát.
Proiectul Veszprém – Balaton nu cuprinde doar acest oraș cunoscut drept „Orașul Reginelor”, deoarece aici a locuit Ghizela de Bavaria, prima regină consoartă a Ungariei din secolul al XI-lea, ci au fost angrenate nu mai puțin de 116 (!!!) comune și orașe din zona lacului Balaton. Ideea a fost ca beneficiile culturale, de infrastructură și chiar financiare să ridice zona și în alte perioade ale anului, nu numai în sezonul de vară.
Anual, vara, circa două milioane de turiști vizitează această adevărată mare interioară de care maghiarii sunt foarte mândri. În lunile ianuarie și februarie apa lacului este atât de înghețată încât stratul care se creează are uneori chiar 30 de centimetri grosime și asistăm la ceea ce se numește popular „bubuitura Balatonului”, adică la zgomote foarte puternice atunci când gheața începe să se crape. Anul acesta, se pare, este o excepție, pentru că temperaturile nu au fost atât de joase și nu s-a creat nici măcar o pojghiță subțire.
Proiectul Veszprém-Balaton are un buget de 188 de milioane de euro și se va materializa în nu mai puțin de 3.000 de evenimente, pe lângă amplele lucrări de refacere a infrastructurii.
La conferința de presă, prilejuită de deschiderea festivă, Tibor Navracsics, ministru al Dezvoltării, născut chiar în Veszprém și, normal, cunoscător al istoriei și perspectivelor orașului și zonei, declara că „orașul reginelor este unul dintre cele mai vechi din Ungaria. Episcopia din oraș este mai veche decât Ungaria, pentru că primul document emis în Veszprém este din anul 866. Este un oraș foarte maghiar, dar și foarte european în același timp”.
La rândul său, Friderika Mike, director de programe de dezvoltare al Asociației Capitalei Culturale Europene Veszprém-Balaton a mărturisit că pandemia a fost o adevărată provocare pentru organizatori întrucât multe dintre întâlnirile pe care și le programaseră au fost anulate, iar altele s-au întâmplat doar on-line, care este cu totul altceva decât întâlnirile constructive față în față. Oricum au fost și discuții contradictorii referitoare la modul de desfășurare al proiectului, inclusiv cele referitoare la infrastructură.
„Am avut parte de patru ani de pregătire a declarat Gyula Horga, primarul Veszprém pentru că am dorit să ne individualizăm. În Europa nu au fost două capitale culturale identice, fiecare a avut propriul său proiect. Sper ca proiectul nostru să fie apreciat la superlativ încât să ofere know-how viitoarelor orașe ce vor fi capitale culturale”.
Ovidiu Megan, directorul executiv al Asociației Timișoara – Capitală Culturală a Europei 2023, prezent la lansare, constata cu o ușoară amărăciune că „bugetul alocat pentru programul Veszprém – Balaton Capitală Culturală 2023 este de 188 de milioane de euro, din care 183 milioane de euro – subvenție de la stat. Adica, un buget de 3 ori mai mare decât cel al Timișoarei”.
Ramona Laczko-David, coordonator al proiectului Timișoara 2023, comparând ceea ce s-a întâmplat în prima zi la Veszprem cu ceea ce va fi la Timișoara, a subliniat că „într-un oraș ca Veszprém această forfotă este total neobișnuită. Pentru Timișoara ne așteptăm să fie mult mai intens. Programul de deschidere va fi mai divers, care va arăta multiculturalitatea orașului, față de ceea ce vedem aici, unde evenimentele se concentrează mai mult pe istoria orașului, pe identitatea națională a Ungariei. Va fi un discurs diferit”.
Am constatat și noi că Veszprém este un oraș vechi, cu străduțe înguste care păstrează pavajul cubic, cu foarte multe clădiri istorice, unele au încastrate în ziduri statuiete și efigii. Pentru a ajunge la Piața Mare, unde urma să se realizeze spectacolul de dans, muzică și lumini, am trecut pe lângă multe clădiri impresionante dar „blindate” cu schele, plase și paravane, semn că reabilitările nu s-au încheiat.
Cu toate acestea nimeni nu se impacientează, ca la noi. Organizatorii ne liniștesc declarând că totul este în curs de finalizare și este bine să vedem și de la ce s-a plecat. Am descoperit și spații nefolosite revitalizate și transformate în adevărate mini-centre culturale, muzicale, gastronomice, artistice. Unele încă nu sunt utilizate deși le-au fost atribuite programe culturale, expoziționale, muzicale, dar proiectele sunt în derulare.
Am descoperit două viitoare spații expoziționale unde mi s-a spus că de săptămâna viitoare vor avea loc vernisaje de artă. Pentru sezonul rece au fost amplasate igluri transparente în care chiar am descoperit virtuozi în plină desfășurare. Chiar am asistat la un recital de tobe și o repriză a unei corale. Ni s-a mai spus că unele municipalități au înființat Centre Culture Net, care oferă activități culturale pe tot parcursul anului.
Totul este gândit nu numai pentru prezent, întrucât după încheierea anului fastuos să rămână ceva viabil pentru viitor. Astfel, s-a creat un centru de cunoștințe digitale, destinat copiilor, o expoziție interactivă în castel, un centru de arte audio-vizuale. Într-o carieră de bazalt din preajmă va fi organizat un festival al constructorilor. Aceștia vor crea o lucrare unicat prin care să cinstească această meserie. Întrucât Veszprém este un oraș al muzicii sub patronaj UNESCO, lunar vor fi organizate festivaluri de muzică de toate genurile: clasică, blues, populară, jazz, street music.
CITEȘTE ȘI: Lucrează în Timișoara, dar și-a cumpărat casă cu 5.000 de euro în Ungaria. Are utilităţile trase şi 4.000 mp de teren. Noul trend presupune să urmăreşti anunţurile şi să găseşti chilipiruri
Pe o ninsoare sâcâitoare, pe scena din Piața Mare unde am descoperit o asemănare uluitoare cu monumentul Sfintei Treimi din Piața Unirii din Timișoara, a avut loc un spectacol de înaltă ținută. Prin muzică, dans, personaje din diferite perioade, jocuri de lumini și imagini care au abundat și pe clădirile din preajmă s-a recompus istoria Veszprémului. Miile de spectatori care au invadat nu numai piața ci și străduțele laterale au fost ca o lavă care nu se mai oprea. Parcă întreaga Ungarie se revărsa pentru a participa la momentul deschiderii. Asta a fost deschiderea…
Articol scris de
CONSTANTIN MĂRĂSCU,
