Un șef din Primăria Timișoara a încălcat legea de mai multe ori, iar colegii i-au dat o sancțiune simbolică

Scandalul montării de către angajații Primăriei Timișoara, fără autorizație de construire, a șase catarge în diverse zone ale orașului devoalează, dincolo de fapta în sine, dublul standard uzitat în aplicarea legii de către instituțiile statului.

Astfel, dacă un simplu cetățean care comite o contravenție este sancționat după litera legii – nimic de blamat aici, așa și trebuie! -, în schimb, dacă un exponent al Sistemului calcă pe bec, omologii lui fac pe dracu-n patru pentru ca “tovarășul” lor să scape cât mai neșifonat cu putință.

Vă explicăm imediat.

Poliția Locală nu vede decât dacă este trasă de mânecă

În primul rând, deși polițiștii locali patrulează non-stop în zona centrală a Timișoarei, nici unul dintre ei nu a fost curios – sau li s-a ordonat să nu-și manifeste curiozitatea – dacă acei primi stâlpi (din fața Catedralei Mitropolitane și de la intersecția Bd. I.C. Brătianu cu Bd. Michelangelo) montați la ordinul lui Culiță Chiș, șeful Direcției de drumuri din Primăria Timișoara, au sau nu autorizație de construire.

A fost nevoie ca Poliția Locală Timișoara – PLT (care funcționează ca direcție a primăriei, la fel ca Direcția de drumuri condusă de domnul Chiș) să fie sesizată de Inspectoratul Regional în Construcții Vest (chestionată pe acest subiect de activistul civic Lucian Mugur Șerdean) în legătură cu cele trei catarge din centrul orașului, pentru ca oamenii lui Dorel Cojan (directorul executiv interimar al PLT în administrația Nicolae Robu) să își facă datoria și să întocmească procesul-verbal de contravenție din data de 6 decembrie 2019.

Elocvent în acest sens este și faptul că, în afara celor trei catarge din zona centrală montate fără autorizație de construire, mai exista un catarg în aceeași situație la data întocmirii procesului-verbal de contravenție, cel din sensul giratoriu amenajat în Calea Buziașului, lângă AEM.

Dar cum IRC Vest nu inclusese pe lista sesizărilor catargul respectiv, Poliția Locală s-a făcut că nu-l vede și nu a trimis nici un echipaj în control în Calea Buziașului.

Că doar de ce să-l deranjeze domnul Cojan pe domnul Chiș mai mult decât era cazul…

Iapă este fericit: cine a aplicat legea riscă desființarea!

Apropo de sesizările IRC Vest și de amenzile date de această instituție, în alte cazuri, Primăriei Municipiului Timișoara: fostul purtător de trepied al ex-primarului Nicolae Robu, Cătălin Iapă, ajuns vremelnic secretar de stat în Ministerul Dezvoltării (a zburat de curând de acolo), jubila zilele trecute pe pagina personală de Facebook, anunțându-și fanii că IRC Vest (entitate subordonată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – MDLPA) va fi desființat în curând.

Răzbunarea domnului Iapă e tardivă, căci protectorul său, Nicolae Robu, a pierdut alegerile și nu-l mai ajută cu nimic eventuala desființare a IRC Vest, dar întreaga poveste este definitorie pentru România lucrului bine făcut: cine aplică legea mai devreme sau mai târziu va plăti pentru asta!

O lege lăsată pe dinafară

Mai departe. Conform răspunsului trimis de PLT ziarului nostru și publicat în articolul scris în urmă cu trei săptămâni, “pentru stâlpii (catargele metalice) din fața Catedralei Mitropolitane, de la intersecția Bdului CD Loga-Bdul Regele Ferdinand-Str. 16 Decembrie 1989 și de la intersecția Bdului IC Brătianu-Bdul Michelangelo, polițiștii locali au încheiat proces-verbal de constatare a contravenției la data de 06.12.2019, conform Legii 422/2001, art. 55, deoarece montarea s-a făcut fără autorizație de construire și fără avizul Ministerului Culturii, locațiile fiind incluse în zona istorică protejată”.

La momentul respectiv nu ne-am prins, însă apoi am aprofundat subiectul și am observat că polițiștii locali au constatat lipsa a două documente distincte, sancționată de două legi diferite, dar au invocat un singur temei legal pentru încheierea procesului-verbal de contravenție, articolul 55 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Or Legea 422/2001 face referire doar la lipsa avizului Ministerului Culturii și nu la lipsa autorizației de construire, care este sancționată de Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții!

Și-atunci care-i logica întocmirii unui proces-verbal de contravenție în care să vorbești despre lipsa autorizației de construire, fără să invoci ca temei legal și Legea 50/1991?!

Sorin Ciurariu a protejat portofelul lui Culiță Chiș

Schepsisul îl aflăm în partea a doua din răspunsul PLT: “Procesul verbal a fost înaintat arhitectului șef al Municipiului Timișoara, care a stabilit sancțiunea de avertisment și măsura complementară de intrare în legalitate prin obținerea autorizației, în caz contrar desființarea lucrărilor ilegale, până la data de 06.12.2020”.

Așadar, după ce a primit procesul-verbal de contravenție de la Poliția Locală, arhitectul-șef al Timișoarei de la acea oră, Sorin Ciurariu, a protejat portofelul “tovarășului” său din sferele înalte ale primăriei, Culiță Chiș, sancționându-l cu un banal avertisment, în locul unei amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei, așa cum prevede Legea 422/2001 pentru lipsa avizului Ministerului Culturii.

Pe de o parte, generosul domn Ciurariu era acoperit de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care, la art. 7, alin. 3, spune că “avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune”, adică exact cazul Legii 422/2001.

Pe de altă parte, Sorin Ciurariu s-a făcut că nu vede neinvocarea Legii 50/1991 de către agentul constatator din cadrul Poliției Locale, fiindcă altfel n-ar mai fi putut înlocui amenda prevăzută de această lege – între 1.000 și 100.000 de lei – cu avertismentul!

Asta pentru că, la art. 26, alin. 6 din Legea 50/2001 scrie clar: “În condiţiile prezentei legi nu se aplică sancţiunea avertisment”.

Deci din acest motiv nu apare Legea 50/1991 ca temei legal în procesul-verbal de contravenție (deși lipsa autorizației de construire e sancționată doar de această lege): pentru a putea fi scăpat Culiță Chiș de amendă! Așadar, dacă nu te cheamă Culiță Chiș – sau, în general, dacă nu ești om al Sistemului -, nu ai nici o șansă să primești avertisment în locul unei amenzi consistente.

Acesta este dublul standard despre care vorbeam la începutul articolului.

Nu plecăm după fentă

Am pus următoarea întrebare Poliției Locale Timișoara: “De ce PV-ul de constatare a contravenției din 6 decembrie 2019 a fost întocmit doar în baza Legii 422/2001 (art. 55), atâta vreme cât nu este vorba doar de lipsa avizului Ministerului Culturii, ci și de lipsa autorizației de construire, care este sancționată de Legea 50/1991?”.

Răspunsul a fost, previzibil, pe lângă subiect: “În cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției este specificat faptul că, catargele metalice au fost instalate fără avizul Ministerului Culturii și fără autorizație de construire pe terenul aferent monumentelor istorice și zonei de protecție, instanța pronunțându-se că procesul verbal a fost întocmit legal”.

După cum se vede, PLT s-a făcut că nu înțelege întrebarea și a crezut că ne dă pe spate prin trimiterea la verdictul instanței de judecată. De regulă, nu plecăm după fentă și n-am făcut-o nici acum.

Atâta vreme cât reclamantul Culiță Chiș nu s-a plâns instanței de judecată că a primit doar avertisment, și nu amendă, ci a pretins că a fost sancționat degeaba pentru lipsa autorizației de construire și a avizului Ministerului Culturii, fiindcă el considera că documentele respective nu erau obligatorii, instanța de judecată nu avea cum să se pronunțe asupra legalității sau nelegalității sancționării cu avertisment, în locul amenzii, ci doar asupra obligativității existenței autorizației de construire și a avizului Ministerului Culturii.

Asta a stabilit Judecătoria Timișoara atunci când a pronunțat hotărârea prin care a respins plângerea contravențională înaintată de Culiță Chiș, că autorizația de construire și avizul Ministerului Culturii erau obligatorii, și nu că a fost OK că reclamantul a primit doar avertisment, nu amendă.

Istoria se repetă

Continuăm analiza dublului standard practicat de Primăria Timișoara.

La exact un an distanță de la primul proces verbal de contravenție, în 4 decembrie 2020, polițiștii locali au întocmit un al doilea proces verbal, în care, de această dată, au menționat ca temei legal Legea 50/1991 – deoarece nu se mai puteau ascunde în spatele Legii 422/2001, nemaifiind vorba de nici o zonă protejată – pentru catargele montate fără autorizație de construire în Calea Lipovei (intersecția dintre Strada Holdelor și Str. Sfinții Apostoli Petru și Pavel), Calea Buziașului (în sensul giratoriu de la AEM) și în Calea Șagului (în dreptul Shopping City).

Paranteză: catargul din Calea Buziașului a fost montat, așa cum deja am arătat, în noiembrie 2019, iar catargele din Calea Șagului și Calea Lipovei au fost instalate în luna mai 2020, dar Poliția Locală Timișoara a avut, din nou, orbul găinilor, “observându-le” extrem de târziu, abia după ce a fost trasă, iarăși, de mânecă de IRC Vest.

Rocada la șefia instituției, dispusă de noul primar, Dominic Fritz (fostul adjunct Dumitru Domășnean a făcut schimb de locuri cu Dorel Cojan), n-a avut ca efect dispariția peste noapte a vechilor cutume. N-avea cum.

Trei autorizații de construire lipsă, sancționate cu o singură amendă și aceea minimă

În fine, procesul verbal de contravenție a fost înaintat arhitectului-șef interimar al orașului, Monica Mitrofan (înlocuitoarea lui Sorin Ciurariu), care a stabilit o amendă de 1.000 de lei și măsura complementară de intrare în legalitate, iar în caz contrar desființarea lucrărilor, cu termen 4 decembrie 2021.

Ca să nu mai ajungă personal în instanță, ca în cazul primelor trei catarge, Culiță Chiș s-a ascuns acum în spatele executantului ordinului său, Societatea de Transport Public Timișoara.

Ca atare, amenda de 1.000 de lei – cea minimă, de altfel – a primit-o, în 4 decembrie 2020, STPT, nu Culiță Chiș personal, ca în cazul primelor trei catarge.

Dacă precedentele trei catarge fuseseră amplasate în aceeași zonă centrală, în special duetul din fața Catedralei Mitropolitane, de această dată, montarea catargelor s-a făcut în cartiere diferite ale orașului și la distanță mare în timp.

Ca atare, ne aflăm în prezența a trei lucrări distincte, pentru care ar fi trebuit să existe trei autorizații de construire diferite: una pentru catargul montat în noiembrie 2019 în Calea Buziașului, una pentru catargul montat în mai 2020 în Calea Șagului și încă una pentru cel montat tot în mai 2020 în Calea Lipovei.

Sau crede cineva că o autorizație de construire poate acoperi lucrări efectuate la distanță de luni bune în puncte opuse din oraș?

Ne îndoim.

Pe cale de consecință, în procesul verbal de contravenție ar fi trebuit să apară trei sancțiuni, adică trei amenzi, nu una singură. Cel puțin, suntem convinși că așa ar fi stat lucrurile dacă un cetățean de rând ar fi ridicat fără autorizație trei construcții, distanțate în timp și spațiu. Dar în speța de față nu vorbim de cetățeni obișnuiți, ci de nume grele din primărie.

Ca atare, Poliția Locală a constatat inexistența unei singure autorizații de construire, iar arhitectul-șef a dictat o singură amendă. Cea minimă, evident. Sistemul își spusese, din nou, cuvântul.