Un auditor al Curții de Conturi se află printre cei care au primit teren gratis de la Primăria Timișoara

Ca o coincidență, în momentul în care consiliul local a aprobat lista finală a fericiților câștigători, respectivul funcționar se afla în plin control la una dintre entitățile tutelate de municipalitate, unde n-a găsit nimic în neregulă

În urmă cu câteva luni, am publicat două investigații jurnalistice – “Un centru de asistenţă socială a fost înfiinţat doar pe hârtie, dar este condus de un şef în carne şi oase” (6 mai 2019) și “Angajații unei instituții publice din Timișoara primesc sporuri salariale pe ochi frumoși” (8 mai 2019), – ambele având ca subiect risipirea banilor publici de către conducerea Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara (DASMT), serviciu public de interes local, înființat prin hotărârea de consiliu local nr. 218/27.06.2017, care funcționează sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Timișoara și a cărui activitate este prezentată inclusiv în raportul primarului Municipiului Timișoara, la finele fiecărui an.

Un auditor binevoitor

Ulterior, am aflat că, înainte cu două luni de publicarea articolelor noastre, la DASMT s-a aflat în control un auditor public extern al Camerei de Conturi Timiș, doamna Rafaela Pârvuț, care însă, deși a verificat timp de o lună și jumătate documentele contabile al respectivei entități, n-a sesizat nici una dintre nelegalitățile prezentate de noi. Din punctul de vedere al auditorului, totul era OK: și că în organigrama DASMT figura un centru de urgență doar pe hârtie, pentru a se justifica existența și salariul unui șef în plus, și că o parte dintre angajații direcției de asistență socială primesc sporuri salariale mai mari decât prevede legislația în vigoare.

Surpriza de pe internet

Curiozitatea specifică meseriei ne-a împins să căutăm pe internet numele Rafaela Pârvuț, descoperind, astfel, că auditorul public extern al Camerei de Conturi Timiș figura pe lista finală a fericiților beneficiari ai parcelelor de teren de peste 250 de metri pătrați cedate gratuit de către Primăria Municipiului Timișoara, pentru construirea de case!

Tulburătoare coincidență, nu-i așa? Și încă o coincidență, întâmplătoare, desigur: Rafaela Pârvuț și-a depus solicitarea de teren la primărie la începutul lunii iulie 2016, adică după doar câteva zile de la încheierea misiunii de audit financiar la exact aceeași entitate a echipei de auditori a Camerei de Conturi Timiș, echipă din care făcea parte și doamna Pârvuț.

Mergem mai departe. Încă din luna martie 2017, când primăria a făcut publică o listă preliminară cu locurile pe care s-au clasat, în ordine, solicitanții de terenuri gratuite, doamna Rafaela Pârvuț s-a aflat pe o poziție eligibilă (locul 65), luând în considerare faptul că numărul parcelelor de teren oferite de primărie era de 128. Ulterior, în anexa proiectului de hotărâre din 31 ianuarie 2019 privind aprobarea Tabelului nominal ierarhizat după punctaj al solicitanţilor de teren conform Legii nr.15/2003, doamna Rafaela Pârvuț figura pe poziția 70, pentru ca, în urma altor modificări, în anexa proiectului de hotărâre din 11 februarie 2019 privind aprobarea tabelului nominal ierarhizat după punctaj al solicitanţilor de teren conform Legii nr.15/2003, doamna Rafaela Pârvuț să figureze pe locul 72, din 128 de poziții eligibile. Ca atare, la finele lunii ianuarie 2019, doamna Rafaela Pârvuț devenise beneficiara uneia dintre cele 128 de parcele de teren gratuite oferite de Primăria Municipiului Timișoara.

Doar că auditorul public extern Rafaela Pârvuț se afla la acel moment (ianuarie – februarie 2019) în plină acțiune de control financiar la Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, care este, așa cum am arătat mai sus, una dintre entitățile aflate în subordinea primăriei și consiliului local, adică tocmai autoritățile care i-au făcut cadou doamnei Pârvuț o parcelă de teren pentru a-și construi o casă.

Conflictul de interese putea fi evitat elegant

Nu spune nimeni că cetățeana Rafaela Pârvuț nu ar fi avut dreptul să se înscrie pe lista solicitanților de terenuri gratuite și nici că timișoreanca în cauză nu ar fi îndeplinit criteriile de eligibilitate, ceea ce aducem în discuție este posibilul conflict de interese în care credem noi că s-a aflat auditorul public extern Rafaela Pârvuț în momentul în care, știind că a devenit beneficiara unui teren gratuit de la Primăria Timișoara, a acceptat misiunea de audit la una dintre entitățile subordonate municipalității. În opinia noastră, doamna Pârvuț putea merge în control la oricare altă instituție publică din Timiș – și sunt o puzderie! -, nu chiar la una dintre structurile controlate de Primăria Timișoara, tocmai pentru a se evita orice discuție ulterioară.

Întrebare către Curtea de Conturi: a fost sau n-a fost?

Luând în considerare toate aceste aspecte și suspicionând că auditorul public extern Rafaela Pârvuț a efectuat un control formal, superficial la Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, am prezentat informațiile de mai sus conducerii Curții de Conturi a României, solicitându-i să ne precizeze dacă doamna Rafaela Pârvuț a încălcat sau nu prevederile din Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, referitoare la conflictul de interese în care s-ar putea afla respectivul funcționar în raport cu entitatea verificată.

Conform articolului 11 al acestui cod de etică: “(1) Independenţa şi obiectivitatea auditorilor publici externi pot fi influențate și afectate de conflictul de interese. Acesta poate fi real, aparent sau potențial. (2) Conflictul de interese real reprezintă conflictul între îndatoririle publice, respectiv interesul public și interesele personale ale unui auditor public extern, acesta din urmă având anumite interese, în calitate de persoană privată, care ar putea influența în mod necorespunzător îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și a responsabilităților sale oficiale. (3) Conflictul de interese este aparent atunci când interesele personale ale unui auditor public extern par să fie de natură să influențeze în mod necorespunzător îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale acestuia. Conflictul de interese potențial survine atunci când un auditor public extern are interese personale care sunt de natură să producă un conflict de interese dacă respectiva persoană ar urma să fie implicată în viitor, în sarcini oficiale de serviciu relevante, de natură să cauzeze un conflict. Auditorii publici externi trebuie să evite conflictul de interese aparent sau potential, care poate interveni între ei și entitățile supuse verificării”.

Amânare după amânare

La mail-ul trimis în data de 10 mai 2019 pe adresa Curții de Conturi a României am primit un răspuns lapidar exact după 30 de zile, Serviciul Comunicare, Imagine și Relații Publice informându-ne că “aspectele semnalate de dumneavoastră vor fi analizate de către Comitetul de etică din cadrul Curții de Conturi a României”.
După durata excesivă de timp de care au avut nevoie șefii Curții de Conturi ca să ne spună doar că “vor analiza” cazul, am știut că trebuie să ne înarmăm cu răbdare pentru următoarele lămuriri. Și așa a și fost. Adoptând metoda tragerii de timp și sperând că ne vom plictisi și vom abandona subiectul, angajații Curții de Conturi n-au mai dat nici un semn de viață nici după o lună de la primul răspuns. Am pus mâna pe telefon și, la jumătatea lunii iunie, am început să punem iar întrebări funcționarilor din București. Am primit asigurări că speța noastră este în lucru și că ni se va răspunde negreșit. OK, am rămas pe recepție, iar după încă o lună, am revenit cu telefonul. O dată, de două ori, de trei ori, până când, într-un final, în 14 august – la peste trei luni de la expunerea cazului conducerii Curții de Conturi -, am primit un răspuns.

Alba ca Zăpada și câțiva mitici

Așa cum ne așteptam, dată fiind tergiversarea de care am avut parte, șefii de la București au preferat să mușamalizeze situația și să o scoată Alba ca Zăpada pe funcționara Camerei de Conturi Timiș. Iată ce ne-a comunicat Curtea de Conturi a României: “Aspectele semnalate de dumneavoastră au fost analizate de către Comitetul de etică din cadrul instituției în ședința din data de 5.06.2019, concluziile fiind transmise către Plenul Curții de Conturi a României. În ședința din data de 3.07.2019, plenul Curții de Conturi a României a hotărât ca Departamentul de specialitate din cadrul Curții de Conturi a României, care are în subordonare controlul calității actelor de control/audit, să efectueze analiza actelor de control încheiate la UATM (Primăria) Timișoara și la unitățile subordonate acesteia. În urma verificărilor efectuate s-au constatat unele neconformități de formă referitoare la aplicarea prevederilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, însă acestea nu au avut nici o legătură cu o presupusă stare de incompatibilitate a auditorului public extern Rafaela Pârvuț. De asemenea, vă informăm că, în anul 2017, doamna Rafaela Pârvuț a efectuat doar misiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, iar în anul 2018 nu a efectuat nici o misiune specifică întrucât aceasta a îndeplinit, prin delegare, atribuțiile funcției de șef de serviciu în cadrul Camerei de Conturi Timiș”.

Fumigenele nu țin loc de răspuns

Nu a fost nici primul, nu va fi nici ultimul răspuns evaziv și mușamalizator cu care o instituție publică speră să îngroape un subiect sensibil. Ca de obicei, nu ne limităm doar la a vă prezenta pseudo-argumentele funcționarilor publici, ci le demontăm unul câte unul.

În primul rând, observăm că acele concluzii trase de Comitetul de etică, după verificarea situației semnalate de noi, nu ne-au fost prezentate și nouă, ele ajungând doar pe masa plenului Curții de Conturi. În fond, acele concluzii erau cele care ne interesau, în documentul elaborat de Comitetul de etică fiind obligatoriu să scrie, negru pe alb, dacă auditorul public extern Rafaela Pârvuț s-a aflat sau nu în conflict de interese în momentul în care a efectuat misiunea de audit la Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, în condițiile în care se afla pe lista beneficiarilor de terenuri gratuite acordate de Primăria Timișoara, forul tutelar al DASMT.

În al doilea rând, deși noi am prezentat conducerii Curții de Conturi cele două cazuri concrete de risipire a banilor publici de către conducerea Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, cu probe, cu dovezi, instituția din București nu a venit cu contra-argumente, ci a considerat că e suficient să ne spună că au verificat oamenii ei și că totul e în regulă. Da, sigur…

În al treilea rând, dincolo de calitatea bună sau proastă a raportului de audit redactat de Rafaela Pârvuț în urma controlului efectuat la DASMT, onor conducerea Curții de Conturi a României evită să ne răspundă cu subiect și predicat la întrebarea pe care i-am pus-o: a încălcat sau nu doamna Pârvuț prevederile din Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, referitoare la independența auditorului public extern față de entitatea verificată, respectiv, la conflictul de interese în care s-ar putea afla respectivul funcționar? Da sau nu? Asta era întrebarea, la ea așteptam răspunsul, nu ne interesau fumigenele servite de șefii de la București, care ne-au răspuns la ceva ce nu i-am întrebat, ei “lămurindu-ne” cu privire la ce activități a desfășurat funcționarul cu pricina în 2017 și 2018, când noi ne referisem strict la misiunea de audit din 2019!

Dacă prevederile respectivului cod de etică ar fi fost cu adevărat puse în aplicare și nu ar reprezenta doar o maculatură inutilă, atunci distinșii conducători ai Curții de Conturi ar fi trebuit să recunoască justețea susținerilor noastre și să nu evite un răspuns clar, neechivoc. Conform prevederilor articolului 11 al codului, după solicitarea terenului gratuit depusă în iulie 2016, auditorul public extern Rafaela Pârvuț s-a aflat într-un conflict de interese aparent/potențial pe durata tuturor misiunilor la care a participat, în anul 2017, la Primăria Municipiului Timișoara și/sau structurile subordonate acesteia, conflict de interese pe care doamna Pârvuț avea obligația să-l evite. Mai mult, potrivit aceluiași articol 11, din momentul în care Consiliul Local Timișoara a aprobat lista cu terenuri gratuite, listă pe care figura și auditorul public extern Rafaela Pârvuț, exact în perioada în care aceasta se afla în control la Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara (structură subordonată consiliului local și primăriei), nu mai poate fi vorba doar de un conflict de interese aparent/potențial, ci de un conflict de interese real. Pentru un răspuns de genul acesta, n-ar fi fost necesare trei luni…

Arta mușamalizării, exersată de-a lungul timpului la Curtea de Conturi

Apropo de discrepanța flagrantă dintre nelegalitățile descoperite de noi la Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara și nesesizarea acestora de către auditorul Camerei de Conturi Timiș, al cărui act de control a fost socotit în regulă de șefii de la București, ne-am amintit de investigația jurnalistică a echipei lui Cătălin Tolontan, care l-a vizat pe managerul corupt al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu. Cităm din episodul publicat în 1 octombrie 2018 pe site-ul www.gsp.ro, în care sunt relatate mărturiile din instanță ale angajaților spitalului: “Angajata încearcă să explice pasivitatea tuturor oamenilor din spital în toți acești ani. Partea lor de responsabilitate. <<Munceam cu un stres continuu 8 ore pe zi. De ce nu am făcut ceva? Pentru că eram prea mică și nu doream să îmi pierd serviciul și să fiu umilită. Speram, mereu, când venea Curtea de Conturi în control, la doi ani, să facă ceva, să descopere. Nu se făcea nimic>>, spune Ciobanu (…) În privința eșecului mai larg al Curții de Conturi de a descoperi, vreme de peste un deceniu, corupția din achizițiile publice din spitale, surse din instituție au mărturisit recent pentru Libertatea: <<E un mare eșec, e o rușine pentru noi, într-adevăr, dar dacă vă uitați cine răspunde de domeniul sănătății la Curtea de Conturi, veți înțelege că multe dintre dosare au fost pur și simplu blocate>>. Un episod povestit tot azi în instanță, legat de Curtea de Conturi, este semnificativ. După investigația de presă și implicarea DNA, cei care nu-și făcuseră treaba s-au speriat. <<Cu ocazia unui control de la Curtea de Conturi, o doamnă ne-a cerut niște tonere pentru ea acasă, tonere luate pe banii spitalului. Ulterior, după controlul DNA, chiar a doua zi, doamna respectivă a venit să plătească tonerele. A dat 2.000 de lei, foarte mult, cât a estimat dumneaei că ar costa. I-am oprit doar 800 de lei, conform cuantumului facturii, iar restul i-am returnat>>, povestește Laura Nițu, a doua angajată care depune mărturie”.
Orice alte comentarii sunt inutile.