Tocarea a milioane de euro a fost orchestrată de DSP Timiș și acoperită de… Ministerul Sănătății

Prin ieșirile sale publice, în diverse contexte, ministrul sănătății, Sorina Pintea, a lăsat impresia că, spre deosebire de predecesorii săi, chiar vrea să schimbe ceva în anchilozatul sistem medical românesc. Nu știm ce a reușit prin alte părți, dar, deocamdată, la Timișoara a eșuat. La finalul articolului veți înțelege de ce susținem asta.

Doamna ministru a dezvăluit public, în această vară, că Timișul și Timișoara sunt campioane la tocat bani publici în deja celebrele centre de permanență (medicii de familie sunt plătiți cu minimum 40 de lei pe ora de gardă, indiferent dacă au sau nu pacienți, astfel că ministerul plătește 450.000 de euro pe lună doar în Timiș), județul nostru deținând detașat recordul național, cu nu mai puțin de 48 de asemenea stabilimente, dintre care 17 doar în Timișoara! Am mai scris-o, o repetăm, că enormitățile nu trebuie ignorate: Timișoara are de două ori și jumătate mai multe centre de permanență decât Bucureștiul, Constanța, Cluj-Napoca și Iași luate la un loc!!! Nu repetăm detaliile despre prestațiile fictive și imposibile (gărzi de 108 ore consecutive sau teleportări la zeci de kilometri distanță ale unuia și aceluiași medic de familie) prezentate, în exclusivitate, în articolul „La concurență cu studiourile de la Hollywood, laboratoarele DSP Timiș au creat un nou erou: SUPERDOCTORIȚA!”, acum vă vom dezvălui, cu cifre și documente în premieră, cum a fost posibil ca o intenție bună a Ministerului Sănătății să se transforme în Timiș într-o mega-afacere din care unii au câștigat, iar statul – adică noi, toți ceilalți – a pierdut.

Centre înființate la întâmplare

Mai întâi, câteva cifre. Așa cum spuneam mai sus, în întregul județ funcționează în prezent nu mai puțin de 48 de centre de permanență, majoritatea înființate pe vremea când la conducerea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Timiș – instituția care decide dacă un centru se deschide sau nu – se afla profesorul Horia Vermeșan, pensionat în mai 2015. Dintre cele 48 de centre, 17 se află în Timișoara, patru în Lugoj, câte unul în orașele Ciacova, Gătaia, Recaș și Buziaș, iar restul de 23 în sate și comune din județ.

Din păcate, înființarea lor a fost haotică, la întâmplare, fără nici o analiză de oportunitate și, mai mult, fără a se respecta legea.

 

Ne referim, de exemplu, la prevederea din Legea 263/2004 actualizată care spune, printre altele, că aceste centre “se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localități din mediul urban sau rural în care direcțiile de sănătate publică, respectiv direcțiile medicale din ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie, consideră că este necesară asigurarea continuității asistenței medicale primare”.

Decidenții din DSP Timiș au ignorant prima parte a enunțului, cea cu zonele izolate sau greu accesibile, astfel că, dacă priviți harta județului, veți constata că în est, în zonele de deal și de munte din Timiș, nu funcționează nici un centru de permanență! E adevărat, a existat unul, pentru o scurtă perioadă, la Nădrag, dar de-atunci nimic…

Arondarea teritorială, o cerință ignorată

De asemenea, Ordinul comun al MS și MAI nr. 697/112/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență stabilește, în art. 14, că “decizia de înființare a centrului de permanență se autorizează de directorul executiv al direcției de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, și cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente: (…) d) zonele arondate centrului de permanență”.

Mediul rural: 1. Dudeștii Vechi, 2. Liebling, 3. Nițchidorf, 4. Teremia Mare, 5. Mașloc, 6. Chevereșu Mare, 7. Moșnița Nouă, 8. Parța, 9. Remetea Mare, 10. Sânandrei, 11. Chișoda-Giroc, 12. Birda, 13. Orțisoara, 14. Săcălaz, 15. Utvin-Sânmihaiu Român, 16. Gelu-Variaș, 17. Bărăteaz-Satchinez, 18. Bechicherecu Mic, 19. Dudeștii Noi, 20. Ghiroda, 21. Biled, 22. Satchinez, 23. Giarmata. Mediul urban: 17 centre de permanență în Timișoara, patru în Lugoj, câte unul în Ciacova, Gătaia, Recaș și Buziaș
Mediul rural: 1. Dudeștii Vechi, 2. Liebling, 3. Nițchidorf, 4. Teremia Mare, 5. Mașloc, 6. Chevereșu Mare, 7. Moșnița Nouă, 8. Parța, 9. Remetea Mare, 10. Sânandrei, 11. Chișoda-Giroc, 12. Birda, 13. Orțisoara, 14. Săcălaz, 15. Utvin-Sânmihaiu Român, 16. Gelu-Variaș, 17. Bărăteaz-Satchinez, 18. Bechicherecu Mic, 19. Dudeștii Noi, 20. Ghiroda, 21. Biled, 22. Satchinez, 23. Giarmata. Mediul urban: 17 centre de permanență în Timișoara, patru în Lugoj, câte unul în Ciacova, Gătaia, Recaș și Buziaș

Ei bine, ce arondare teritorială a făcut DSP Timiș în condițiile în care majoritatea centrelor de permanență din Timișoara și din județ s-au înființat în sistemul claie peste grămadă, la distanțe de câteva minute de mers cu mașina între două centre?!

Exemplu concret: în zona de nord a județului, pe o distanță de doar 25 de kilometri în linie dreaptă au ajuns să fie înșirate nu mai puțin de patru centre de permanență: Biled, Satchinez, Bărăteaz (sat aparținând de Satchinez!), Orțișoara!!! Iar puțin mai jos de cele patru avem alte trei centre înșirate pe o distanță de doar 15 kilometri: Bechicherecu Mic – Dudeștii Noi – Sânandrei!

Mai mult: cu excepția Dumbrăviței și a Șagului, toate comunele care înconjoară Timișoara au câte un centru de permanență: Ghiroda, Moșnița Nouă, Chișoda (comuna Giroc), Remetea Mare, Săcălaz! Lucrurile sunt clare: DSP Timiș n-a făcut nici un fel de arondare teritorială, ci a înființat centrele după criteriul bine-cunoscut „cum vor mușchii mei”.

În Timișoara, claie peste grămadă

Același criteriu a fost aplicat și la Timișoara, unde, dintre cele 17 centre, nouă sunt grupate în trei perimetre: zona Bucovina – Aradului (Timișoara II – str. Orșova 16, Timișoara III – str. I. Plavoșin 31, Timișoara VI – Bd. Cetății 85), zona Cetate (Timișoara I – str. Eugeniu de Savoya 24, Timișoara VII – str. Teodor Mihaly 2, Timișoara XII – str. D. Paciurea 5) și zona Dorobanți (Timișoara V – Intrarea Topologului 6, Timișoara IX – str. Behela 2, Timișoara XVI – Calea Lugojului 39 A). Pentru a vă da seama de îngrămădeala teribilă a acestor centre și de absența oricărui criteriu rațional, vă prezentăm și câteva distanțe între aceste centre: Timișoara V – Timișoara IX: 350 de metri (5 minute de mers pe jos); Timișoara V – Timișoara XVI: 650 metri (9 minute); Timișoara IX – Timișoara XVI: 700 metri (9 minute), Timișoara III – Timișoara VI: 650 metri (8 minute).

Timișoara I – str. Eugeniu de Savoya 24, Timișoara II – str. Orșova 16, Timișoara III – str. I. Plavoșin 31, Timișoara IV – str. Cărăbușului 15, Timișoara V – Intrarea Topologului 6, Timișoara VI – Bd. Cetății 85, Timișoara VII – str. Teodor Mihaly 2, Timișoara VIII – str. Zăvoi 6, Timișoara IX – str. Behela 2, Timișoara X – Calea Buziașului 28, Timișoara XI – str. Mareșal C. Prezan 83, Timișoara XII – str. D. Paciurea 5, Timișoara XIII – str. C. Brâncoveanu 1, Timișoara XIV – Calea Șagului 83, Timișoara XV – Calea Sever Bocu 33, Timișoara XVI – Calea Lugojului 39 A, Timișoara XVII – str. Miorița 4

Și asta nu e totul: între centrul de permanență de pe strada Eugeniu de Savoya și Spitalul Clinic Municipal, care are unitate de primiri-urgențe (UPU), sunt doar 280 de metri, care se pot parcurge în trei minute! Da, știm, s-a dorit descongestionarea UPU, doar că, dacă e pus să aleagă între a fi consultat la Urgențe sau într-un centru de permanență, în majoritatea cazurilor respectivul va alege prima variantă…

Eficiență „maximă”: un pacient la trei zile…

Încă o dovadă în acest sens: în anul 2015, în centrul de permanență Timișoara XI, situat pe strada Mareșal C. Prezan 83, la doar un kilometru distanță de Spitalul Județean, s-au prezentat pentru un consult medical doar 109 timișoreni, adică o medie de un pacient la trei zile!!

E adevărat, în 2016 au călcat pragul acestui centru 300 de pacienți, iar în 2017 au ajuns acolo 429 de bolnavi, adică o medie de un pacient pe zi.

Pornind de la suma lunară cheltuită cu cele 48 de centre din Timiș, dezvăluită chiar de ministrul sănătății – 450.000 de euro – constatăm că pentru plata medicilor și asistentelor medicale care consultă un bolnav pe zi se alocă nu mai puțin de 112.000 de euro pe an. O fi mult, o fi puțin?

Cazul prezentat mai sus nu este singular, din statistica întocmită chiar de DSP Timiș rezultă că sunt o grămadă de centre care au o medie de doi pacienți pe zi, eficiența lor fiind mai mult decât discutabilă.

Parcurgând tabelele cu numărul de bolnavi care s-au prezentat în centrele de permanență din Timiș în anii 2015, 2016 și 2017, am întâlnit o situație stranie la centrul Lugoj III, care a raportat 717 pacienți în 2015 și tot 717 în 2016, caz unic în județ! Chiar și în 2017, numărul de lugojeni care s-au prezentat în acel centru s-a învârtit cam tot pe-acolo: 712…

Explicații care n-au mai venit

Bun, am terminat cu cifrele, trecem la documente.

Săptămâna trecută i-am solicitat doamnei Cornelia Cismaș-Malac, directorul fără concurs al DSP Timiș, să ne lămurească de ce instituția pe care o conduce nu a efectuat, până la scandalul de anul ăsta, o analiză a necesității înființării de centre de permanență în județul Timiș, adică o analiză de oportunitate anterioară înființării, respectiv o analiză de eficiență posterioară deschiderii acestor centre.

Inițial, doamna Cismaș-Malac ne-a răspuns în stilul devenit clasic, cu citate din legi, pe lângă subiect, pentru ca, după ce i-am atras respectuos atenția că i-a scăpat din vedere esența, să revină și să ne precizeze că „începând din anul 2015 se întocmește și se transmite, trimestrial, către Ministerul Sănătății, evaluarea activității desfășurate în cadrul centrelor de permanență, pe baza analizei datelor raportate și a rezultatului controlului efectuat”.

Aceste completări ale șefei interimare a DSP Timiș ne-au încurajat să persistăm în demersul nostru de a afla adevărul, astfel că i-am solicitat doamnei Cornelia Cismaș-Malac să ne pună la dispoziție copii ale „evaluărilor trimise trimestrial, din 2015 încoace, Ministerului Sănătății”, din care rezultă: 1. eficiența centrelor de permanență din județul Timiș care au avut 1 (unu) pacient o dată la două-trei zile; 2. oportunitatea înființării unor centre de permanență în Timișoara care sunt amplasate la câteva sute de metri distanță unele de altele; 3. oportunitatea înființării unor centre de permanență în județul Timiș în comune vecine, rezultând astfel o distanță de doar câțiva kilometri între un centru și altul.

N-am mai primit nici un răspuns.

Din informațiile noastre, tot ceea ce a trimis DSP Timiș la București a fost, pur și simplu, statistica seacă, cu niște indicatori numerici, nicidecum o analiză detaliată asupra oportunității și eficienței acestor centre. Asta fiindcă, dacă s-ar fi făcut vreodată așa ceva, ar fi ieșit la iveală mult mai devreme gărzile fictive prestate de unii medici de familie și teleportările acestora dintr-un centru de permanență în altul… Sigur că, după ce a izbucnit scandalul, doamna Cismaș-Malac a început să se acopere de hârtii, doar că acestea nu mai au nici o relevanță.

Teoria ca teoria, practica îi omoară pe cei de la DSP Timiș

De exemplu, în urmă cu vreo două luni, doamna Liliana Doichiță (compartimentul Avizare Autorizare) a primit sarcina să întocmească un fel de dare de seamă intitulată „Centrele de permanență din județul Timiș”, menită să salveze aparențele și să justifice post-factum înființarea atâtor centre.

Printre altele, doamna Doichiță susține – așa, pur și simplu, fără să menționeze că deține date oficiale – că “aceste centre de permanență degrevează în mediul urban activitatea UPU/CPU (n.r. unitate primiri urgențe/ compartiment primiri urgențe) și a camerelor de gardă”. Nu știm pe ce s-a bazat subalterna doamnei Cismaș-Malac când a scris chestia asta, însă afirmația dumneaei este contrazisă flagrant de însuși ministrul sănătății, doamna Sorina Pintea, care glăsuia astfel în această vară: „Vom face o evaluare a activității centrelor de permanență. În actul normativ pe care îl vom promova vrem să introducem şi criterii de evaluare a eficienţei centrelor de permanență.

Nu cred că este normal să avem o creștere exponențială a consultaţiilor în UPU (unitățile de primiri urgențe – n.r.) în condiţiile în care finanțăm aceste centre”.

Dar poate ministrul sănătății a fost prost informat, nu-i așa? Haideți să vedem atunci ce a declarat, în iulie 2018, pentru „Renașterea bănățeană” (vezi articolul „La centrele de permanență din județul Timiș ajung mai repede banii decât bolnavii”, publicat în ediția online din 4 iulie), doctorul Mihai Grecu, șeful Unității Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean Timișoara: ”În momentul de față, aceste centre sunt niște entități golite de conținut. În ultimii cinci ani, am înregistrat, anual, o creștere de câteva procente, a numărului de prezentări în urgență. La UPU de la Spitalul Județean avem anual 70.000 de pacienți, la Spitalul Municipal, aproape 25.000, iar la Municipal Lugoj, circa 15.000.

Asta înseamnă că în doar trei unități de primiri urgențe au fost văzuți, într-un an, un număr dublu de bolnavi față de cele 48 de centre de permanență (…) Sunt și unități care își fac treaba, dar sunt și unele doar cu numele”. Deci despre ce fel de degrevare a activității UPU vorbea în darea ei de seamă doamna Doichiță?!

Corespondență edificatoare

OK, să revenim la dezvăluirile din această vară ale ministrului sănătății și vâlva pe care au iscat-o…

Poate că pentru opinia publică erau niște chestii noi, nemaivăzute și nemaiauzite, dar în sistemul de sănătate aceste lucruri erau cunoscute de multă vreme.

Doamna Sorina Pintea n-a descoperit nici o Americă, ba dimpotrivă, atunci când ieșea public cu grozăviile descoperite la Timișoara, iar acest lucru îl vom demonstra cu corespondența purtată în ultimii ani între Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș (CJASTM) și DSP Timiș.

CJASTM trage de mânecă DSP Timiș, efectul e nul

Astfel, în 14 aprilie 2015, președintele la acea vreme al CJASTM, Victor Dumitrașcu, îi solicita directorului de atunci al DSP Timiș, Horia Vermeșan, următoarele: “Prin prezenta vă rugăm să reevaluați condițiile care au stat la baza constituirii centrelor de permanență (…) Art. 12, alin. 1 și art. 30, lit. b (n.r. din Ordinul 697/2011) pune în sarcina direcțiilor de sănătate publică stabilirea zonelor arondate unui centru de permanență, iar art. 14, lit. d prevede obligativitatea înscrierii în decizia de înființare a centrului de permanență a zonei arondate.

Față de cele de mai sus, având în vedere necesitatea finalizării procesului de contractare, vă rugăm să ne comunicați până în data de 16.04.2015 lista centrelor de permanență care îndeplinesc condițiile legale de desfășurare a activității”.

Peste două zile, în 16 aprilie, Cornelia Cismaș-Malac, a cărei succesiune la tronul DSP era deja pregătită, îi răspundea, în numele profesorului Vermeșan, șefului CJASTM în stilul care a consacrat-o, cu citate din legi. Evident, nici vorbă de vreo reevaluare.

Încă o atenționare, același rezultat

În 9 noiembrie 2015, ajunsă temporar la șefia CJASTM, Lavinia Nicoleta Fedoraș îi transmitea omoloagei sale de la DSP, Cornelia Cismaș-Malac:

“Raportat la faptul că în județul Timiș funcționează la data prezentei un număr de 46 de centre de permanență din totalul de aproximativ 200 de astfel de centre la nivelul întregii țări, vă rugăm să reevaluați activitatea centrelor de permanență înființate până în momentul de față și totodată să dispuneți înființarea de noi centre dacă sunt îndeplinite condițiile impuse de legislație” (n.r. – șefa CJASTM se referea, în primul rând, la arondarea teritorială).

Cornelia Cismaș-Malac
Șefa DSP Timiș, Cornelia Cismaș-Malac

Peste aproape o lună, în 7 decembrie 2015, doamna Cismaș-Malac apelează din nou la metoda copy-paste, expediind către Lavinia Fedoraș pasaje din legi și precizându-i acesteia că “monitorizarea și evaluarea centrelor de permanență se face pe baza raportărilor lunare ale coordonatorilor centrelor de permanență conform art. 42 din ordinul MS 697/2011”.

Da, da, asta înseamnă monitorizare și evaluare, să compilezi cifrele raportate de centrele de permanență și să le trimiți la București…

Casa de asigurări insistă, direcția de sănătate supralicitează

În 4 martie 2016, aceeași Lavinia Nicoleta Fedoraș îi transmite doamnei Cismaș-Malac:

“Urmare a solicitărilor dvs privind oportunitatea înființării de noi centre de permanență în județul Timiș, vă comunicăm că înființarea de noi centre de permanență poate fi luată în discuție după o reevaluare a arondării teritoriale a centrelor de permanență deja existente, evaluare ce va fi efectuată de către DSP Timiș și CJAS Timiș ținând cont de condițiile impuse de legislația specifică aplicabilă. Totodată facem precizarea că, deși am solicitat DSP Timiș evaluarea activității centrelor de permanență din județul Timiș prin adresele cu nr. (…) nu a fost luată nici o măsură în acest sens (…)”.

Impasibilă și pe un ton superior, șefa DSP Timiș îi dă replica doamnei Fedoraș în 31 martie 2016.

Citate din legi plus: “(…) am trimis către dumneavoastră solicitările de înființare a unor noi centre de permanență situate în Timișoara, strada Miorița 5 (adresa… din 28.08.2015), comuna Giarmata, str. Izvorului 336 (adresa… din 28.08.2015), comuna Giarmata, str. Principală 43 (adresa… din 3.02.2016) și comuna Biled, nr. 418 (adresa… din 8.02.2016) (…) este o noțiune care nu se regăsește în atribuțiile DSP prevăzute de legislația în domeniu.

Ca urmare a celor prezentate mai sus considerăm că fiecare entitate își cunoaște atribuțiile prevăzute de legiuitor, astfel că (…) vă solicităm din nou acordul pentru înființarea centrelor de permanență menționate anterior”.

După cum puteți observa din răspunsul doamnei Cismaș-Malac, dumneaei a trecut la un nivel superior: de la centre de permanență înființate în localități vecine, la centre înființate în aceeași comună!

CJASTM solicită sprijin la București

Am ajuns în anul 2017, când CJASTM solicită, în 6 februarie, arbitrajul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), căreia îi transmite un memoriu în care precizează următoarele:

„În județul Timiș funcționează în prezent un număr de 46 de centre de permanență, organizate atât în mediul urban, cât și în cel rural, în condițiile în care la nivelul întregii țări funcționează un număr total de aproximativ 200 de astfel de centre.

Potrivit Legii 263/2004 și a Ordinului Comun MS/MAI 697/112/2011, competența înființării centrelor de permanență revine direcțiilor de sănătate publică județene, urmare a solicitărilor venite din partea medicilor de familie ce doresc asocierea în vederea înființării unor astfel de centre.

Având în vedere numărul mare de centre de permanență ce funcționează, în prezent, la nivelul județului Timiș, am solicitat Direcției de Sănătate Publică Timiș, prin adresele cu nr. (…), reevaluarea activității centrelor de permanență raportat la următoarele aspecte: – arondarea teritorială a localităților la centrele de permanență, atribuție exclusivă a Direcției de Sănătate Publică, element obligatoriu al deciziei de înființare, emisă de aceeași instituție.

Facem precizarea că arondarea teritorială este un element obligatoriu al deciziei de înființare a centrelor de permanență, însă această arondare nu a fost realizată la înființarea fiecărui centru în parte.

Astfel, nu se poate determina oportunitatea constituirii/menținerii unui număr de centre de permanență la nivelul județului; – centrul de permanență, ca regulă, se înființează urmare a constituirii unui grup de șapte medici, iar doar în cazuri excepționale se poate emite decizia de înființare a unui centru în urma constituirii unui grup de cinci sau șase medici de familie, în județul Timiș excepția devenind de fapt regula; există situații în care un medic prestează activitate atât ca medic de familie într-un cabinet medical organizat conform OUG 124/1998, cât și în unul sau mai multe centre de permanență, peste limita prevăzută de Legea 53/2003 și Ordinul 870/2004; – centrele de permanență, potrivit art. 3 din Legea 263/2004, <se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localități din mediul urban sau rural (…)>, în Timișoara existând la momentul prezentei un număr de 16 centre de permanență și 3 unități de primire a urgențelor la nivelul spitalelor publice.

Demersurile subscrisei efectuate către DSP Timiș au rămas fără ecou (…)

Față de cele de mai sus, coroborat cu faptul că și în prezent există solicitări de înființare a unor noi centre de permanență, vă rugăm să ne precizați care este punctul dumneavoastră de vedere în sensul precizării procedurii ce urmează a fi adoptată de către subscrisa, dat fiind faptul că DSP Timiș ne solicită pentru înființarea acestor noi centre, deși nu respectă prevederile legale în privința constituirii centrelor de permanență”.

CNAS se spală pe mâini

În 27 februarie 2017, CNAS răspunde sec: „Vă informăm că aspectele semnalate de dumneavoastră în ceea ce privește înființarea centrelor de permanență în județul Timiș precum și propunerile de modificare a Ordinului (…) au fost transmise spre știință Ministerului Sănătății, având în vedere că inițierea unui proiect de act normativ în acest sens nu intră în sfera de competență a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”.

Un trio din Ministerul Sănătății pune batista pe țambal

Iar cireașa pe tortul mușamalizării este pusă de însuși Ministerul Sănătății, care, în 7 martie 2017, pune la colț definitiv Casa de asigurări Timiș:

„Urmare adresei dumneavoastră nr. (…) referitoare la numărul mare al centrelor de permanență din județul Timiș, 46, vă comunicăm că la nivel național sunt 325 de centre de permanență, nu 200, iar numărul acestora va crește, având în vedere faptul că pentru atragerea medicilor de familie de a lucra în regim de gardă în centrele de permanență, la Ministerul Sănătății se află pe circuitul de avizare Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului (…) nr. 697/112/2011 (…)

Strategia Ministerului Sănătății în domeniul asistenței medicale primare este de creștere a accesului populației la serviciile medicale oferite de medicii de familie, în cabinetele proprii, precum și în centrele de permanență, cu degrevarea spitalelor și a serviciilor de primire a urgențelor, care sunt supraaglomerate.

Dorim o mediatizare a centrelor de permanență din județ, în scopul creșterii accesării acestora de către populația de la nivel urban și rural deopotrivă, în special a populației vulnerabile din zonele izolate și defavorizate economic.

Înființarea centrelor de permanență este o atribuție exclusivă a direcțiilor de sănătate publică județene, care realizează și arondarea teritorială a localităților la centrele de permanență și apreciază oportunitatea constituirii/menținerii unui anumit număr de centre de permanență la nivelul județului (…)

Nu există nici o prevedere, în actele normative menționate, de limitare a participării medicilor de familie în centrele de permanență, dacă aceștia doresc să lucreze în regim de gardă în mai multe centre de permanență (…)”.

Răspunsul Ministerului Sănătății – care la acel moment era condus de Florian Bodog – este semnat de Amalia Șerban, director general Direcția Generală Asistență Medicală și Sănătate Publică din cadrul MS (demisă între timp din această funcție), Costin Iliuță, șef serviciu, Iordan Geantă, consilier superior.

Corpul de control a „descoperit” secretul lui Polichinelle

Și acum să revenim la scandalul din vară. Ce a rezultat în urma controlului efectuat – desigur, cu profesionalism – de reprezentantul Ministerului Sănătății, domnul Constantin Dina?

Ministrul sănătății, Sorina Pintea

Păi că în Timiș sunt cele mai multe centre de permanență din țară, că sunt medici care prestează zeci de ore de gardă doar pe hârtie și simultan în două sau mai multe centre, că nu s-a făcut o analiză a eficienței acestor centre, care consumă sute de mii de euro pe lună, etc, etc. Interesante descoperiri, nu-i așa?

Și la timp făcute… Bine, totuși, că nu le-a trimis doamna Pintea în control tocmai pe acele personaje care i-au acoperit spatele într-un mare fel doamnei Cismaș-Malac, cu acel răspuns din martie 2017…

Mascaradă, nu reformă

Bun, și ce a decis doamna ministru în urma acestui control? Păi a desemnat-o țap ispășitor pe cea aflată în postul de director executiv interimar al DSP Timiș la momentul controlului, Luminița Răveanu, și a schimbat-o din funcție.

OK, nimic de comentat până aici, șmecheria devine evidentă de-abia când ministrul sănătății anunță numele succesoarei: Cornelia Cismaș-Malac!

Ministrul sănătății n-a făcut nici o curățenie la DSP Timiș, ci a băgat gunoiul sub preș în cel mai pur stil românesc. Asta nu e reformă, e mascaradă.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 Răspunsuri “Tocarea a milioane de euro a fost orchestrată de DSP Timiș și acoperită de… Ministerul Sănătății

  1. Părerea mea este ca in Romania ar trebui sa rămînă numai acesti ,, bugetari ,, , angajati la ,, stat ,, , si pensionarii si elevii , restul ar trebui sa emigreze , poate asa s ar termina aceasta ,, topaiala ,, pe banii statului, ceea ce este descris in articol este ceva greu de crezut , dar totusi adevarat .

Lasă un răspuns