Descoperirile halucinante făcute în această vară de corpul de control al Ministerului Sănătății (MS), în urma verificărilor efectuate în centrele de permanență din Timiș, au determinat-o pe ministrul Sorina Pintea să ia în calcul chiar și posibilitatea de a desființa aceste structuri medicale. Fără a avea pretenția că suntem specialiști în domeniu, niște observații de bun-simț tot putem face.
Un județ bolnav sau niște minți bolnave?
În primul rând, ideea înființării acestor centre de permanență n-a fost una proastă, asigurarea continuității asistenței medicale după încheierea programului cabinetelor medicilor de familie și descongestionarea serviciilor de urgență fiind principalele obiective pe care centrele de permanență urmau să le îndeplinească.
CITEȘTE ȘI: Imagine de groază: Zeci de animale moarte pe un câmp
În al doilea rând, dacă descoperi derapaje și nereguli în sistem, nu te apuci să demolezi, ci încerci să sancționezi punctual, aplicat de la caz la caz.
De exemplu, nu trebuie să investighezi prea mult ca să constați că județul Timiș este campion pe țară la număr de centre de permanență, 48, dintre care 17 doar în Timișoara.
Pentru a realiza absurdul situației, vă informăm și câte centre de permanență funcționează în celelalte orașe mari ale țării: București – 2 (două), Constanța – 0 (zero!), Cluj-Napoca – 2 (două), Iași – 3 (trei)!
Cu alte cuvinte, Timișoara are de două ori și jumătate mai multe centre de permanență decât Bucureștiul, Constanța, Cluj-Napoca și Iași luate la un loc!!!
Acum, din două, una: ori în Timișoara locuiesc cei mai mulți bolnavi din România, ori niște minți bolnave de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Timiș și-au făcut de cap nestingherite de nimeni și au înființat centre de permanență pe bandă rulantă, după criterii cunoscute doar de ele. Dacă e să ne întrebați, noi pariem pe a doua variantă…
Ajutor din interior
În al treilea rând, dacă descoperi că există medici de familie care activează în șapte centre de permanență sau care fac zeci de ore consecutive de gardă în aceste centre, încasând astfel zeci de mii de lei pe lună, te pui și îi cauți pe cei care au închis ochii atunci când au avizat graficele cu acele ore de gardă imposibile.
Nu de alta, dar medicii aceia nu aveau cum să ajungă la asemenea “performanțe” singuri, de capul lor, ei au fost ajutați din interiorul sistemului.
Transparență doar din gură
În al patrulea rând, dacă promiți transparență și anunți în conferință de presă că vei face publice constatările corpului de control, atunci nu o dai la întors în momentul în care jurnaliștii îți solicită să dai totul în vileag.
În urmă cu ceva timp, am solicitat Ministerului Sănătății, prin intermediul purtătorului de cuvânt, să ne remită o copie a raportului corpului de control întocmit în urma verificărilor din centrele de permanență timișene. Inițial, purtătorul de cuvânt ne-a transmis că vom primi acest raport, după care am fost informați că raportul a fost trimis la parchet și, ca atare, nu mai poate fi făcut public atâta vreme cât face obiectul unei cercetări penale.
Ubicuitate înainte de toate
Totuși, Ministerul Sănătății a consimțit să ne trimită un fel de micro-rezumat al raportului corpului de control, pe care vi-l prezentăm integral:
“În urma controlului efectuat în județul Timiș, privind funcționarea centrelor de permanență, s-a constatat că în județul Timiș există Centre de permanență care au fost înființate cu încălcarea prevederilor legale în vigoare.
De asemenea, Centrele de permanență din municipiul Timișoara, în mare parte, sunt condensate în zona centrală, zona de periferie fiind descoperită. După analiza graficelor de gărzi s-a constatat că există medici care au activitate de gardă în mod continuu, timp de 96 ore consecutive.
De asemenea, s-a constatat că un medic apare ca fiind în gardă, în 2 (două) locații diferite, în același timp, precum și medici care figurează efectuând gărzi în 3, 4 și chiar 7 centre de permanență.
În primele 4 luni ale anului 2018, au fost efectuate plăți către centrele de permanență din județul Timiș, la valoarea finanțării primită pentru anul 2017, datorită creșterii tarifului orar atât pentru medici cât și pentru asistente.
Tot în timpul controlului din județul Timiș, Corpul de control a constatat nerespectarea prevederilor legale în vigoare, de către comisia desemnată pentru evaluarea ofertelor pentru achiziţia publică de atribuire a contractului de Servicii de proiectare, verificare proiecte şi asistenţă tehnică şi a contractului de Servicii de management de proiect aferente obiectivului de investiţii , procedura fiind anulată după aproximativ 1 an de la începerea ei.
Datorită nefinalizării procedurii, construcția Institutului Regional de Oncologie Timişoara nu a fost începută. Raportul de control a fost înaintat organelor competente cu atribuții în domeniu”.
Culmea opacității: ții la secret informații publicate pe internet
După primirea pe mail a acestui rezumat, am contactat-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, solicitându-i să facă publice numele medicilor găsiți în culpă.
Ca atâtea alte instituții care au înțeles să interpreteze prevederile deja celebrului GDPR (General Data Protection Regulation) în sensul că „gata, de-acum încolo nu mai dăm nici o informație concretă jurnaliștilor”, și Ministerul Sănătății a invocat protecția datelor cu caracter personal, refuzând să îi dea în vileag pe medicii care au ajuns să presteze în șapte centre de permanență, să facă zeci de ore consecutive de gardă și să încaseze 10.000 de euro pe lună.
Însă scuza ministerului era una penibilă și absurdă, în condițiile în care numele medicului depistat că lucra în șapte centre de permanență este… PUBLICAT pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)!
Da, la rubrica “Deconturi lunare centre de permanență” aferentă casei județene Timiș (CJASTM), se pot descărca tabele excel care conțin, defalcat, numele medicilor, centrele de permanență în care lucrează și sumele de bani pe care le primesc de la CJASTM.
De altfel, articolul “Deconturi paranormale. Un medic din Timiș a lucrat non-stop 41 de zile într-o lună”, publicat de ziarul nostru în 18 iulie 2018, a prezentat exact aceste date preluate de pe site-ul CNAS, date care, puse cap la cap, ofereau un adevăr șocant: un medic de familie a reușit să încaseze 47.742 de lei în luna mai 2018, adică mai bine de 10.000 de euro într-o singură lună, pentru gărzi efectuate în centre de permanență din Timișoara, Giarmata, Orțișoara și Satchinez, o performanță financiară invidiată, cu siguranță, și de medicii din Occident…
Mai mult decât atât, pornind de la suma de 47.742 de lei încasată în luna mai și cunoscând că ora de gardă este plătită cu 40 de lei, concluzia este una abracadabrantă: conform graficelor avizate de DSP Timiș, medicul respectiv a prestat 1.193 de ore în luna mai, adică… 49 de zile! Da, ați citit bine, Direcția de Sănătate Publică Timiș a introdus în calendar luna de 49 de zile… Și vorbim doar de orele de gardă, nu și de cele rezervate somnului sau meselor.
Control după control
În continuarea informațiilor publicate în vară de ziarul nostru, în articolul de față vă vom prezenta și alte detalii din acest caz de decontări aberante de bani publici.
Chiar dacă – mai mult ca sigur și din cauza scandalului creat – medicul respectiv n-a mai ajuns în lunile următoare să câștige 10.000 de euro, sumele ridicate lunar de la CJASTM nu au fost deloc de neglijat: 25.548 lei în luna iunie, 34.104 lei în luna iulie, 19.416 lei în luna august și “doar” 15.456 lei în luna septembrie…
Controlul efectuat de inspectorii trimiși de Ministerul Sănătății, ale cărui rezultate au fost trimise la parchet, așa cum ne anunțau reprezentanții MS, a fost urmat de un control comun întreprins de echipele CJASTM și DSP Timiș, în perioada 26 iulie – 31 august 2018.
Funcționarii celor două instituții au efectuat verificări prin sondaj, luând la puricat activitatea desfășurată la centrele de permanență în lunile ianuarie și aprilie 2018.
Medicul-minune, sub lupă
Inspectorii i-au dedicat o atenție specială medicului de familie la care s-a referit ministrul sănătății, Sorina Pintea, atunci când se minuna, în plină conferință de presă, de anomaliile depistate în centrele de permanență din Timiș.
Este vorba de doctorița Ana Kovacs din Timișoara, „performera” care a primit 47.742 de lei – bani publici! – în luna mai 2018, pentru… 1.193 de ore de gardă “efectuate” în diverse centre de permanență din județ! 1.200 de ore din 744 posibile, să ne-nțelegem!
Am intrat în posesia raportului echipei de control comune DSP Timiș – CJASTM, astfel încât vă vom putea prezenta în detaliu constatările la care au ajuns inspectorii celor două instituții în ceea ce o privește pe doctorița Kovacs.
Ore de gardă în stil maraton
Conform acestui raport, în luna ianuarie 2018, Ana Kovacs a fost de gardă în 21 din cele 31 de zile ale lunii, însumând un total de 348 de ore de gardă, desfășurate în două centre din Timișoara (I și XVI) și în câte unul din Orțișoara, Gelu și Giarmata!
Doamna doctor Kovacs a reușit performanța de a presta ore de gardă în cinci zile consecutive, după următorul program: joi, 25 ianuarie, gardă de 12 ore, de la ora 20 la ora 8, la centrul de permanență Timișoara XVI (Calea Lugojului nr. 39); vineri, 25 ianuarie, gardă de 12 ore, de la ora 20 la ora 8, la centrul de permanență Giarmata; sâmbătă, 27 ianuarie, gardă de 24 de ore, de la ora 8 la ora 8, la Timișoara XVI; duminică, 28 ianuarie, gardă de 24 de ore, de la ora 8 la ora 8, la Giarmata; luni, 29 ianuarie, gardă de 12 ore, de la ora 20 la ora 8, la Timișoara XVI.
În centrele de permanență din Timiș se practică teleportarea
Dincolo de irealul maraton de 84 de ore de gardă din cele 120 de ore ale celor cinci zile, constatăm că doctorița Ana Kovacs se bucură ori de darul teleportării, ori de cel al ubicuității, altfel nu se explică modalitatea în care, sâmbătă, 27 ianuarie, ieșită la ora 8 din garda efectuată la Giarmata, a ajuns instantaneu, la aceeași oră 8, în centrul de permanență XVI din Timișoara, în ciuda distanței de 16 kilometri dintre cele două adrese! Același miracol s-a întâmplat și a doua zi, dar în sens invers, pe traseul Giarmata – Timișoara!
Pe lângă cele cinci zile consecutive în care a efectuat 84 de ore de gardă, Ana Kovacs a mai bifat alte trei perioade cu câte trei zile consecutive de gardă în luna ianuarie: 1-3 ianuarie, 10-12 ianuarie și 19-21 ianuarie. În acest ultim interval, am consemnat un nou miracol marca Ana Kovacs: ieșită din gardă sâmbătă, 20 ianuarie, la ora 8, din centrul Timișoara XVI, s-a teleportat în centrul din Orțișoara, pentru o nouă gardă, care începea la ora 8 și se termina a doua zi, 21 ianuarie, la ora 8, moment în care, printr-o nouă teleportare, superdoctorița în cauză ajungea instantaneu din nou la Timișoara XVI, unde intra, la aceeași oră 8, în cea de-a doua gardă de 24 de ore!
Noroc cu teleportările astea, că altfel, ținând cont de cei 28 de kilometri existenți între cele două centre de permanență din Timișoara și Orțișoara, am fi putut-o bănui pe doamna doctor că a trișat… Dar teleportările explică totul, astfel că nimeni nu se mai poate îndoi că doamna Kovacs a prestat orele alea de gardă până la ultima secundă.
Iese din gardă, intră în gardă, iese din gardă, intră în gardă, iese…
Trecem la cea de-a doua lună verificată de echipele de control ale CJASTM și DSP Timiș, luna aprilie 2018, în care superdoctorița Ana Kovacs a bătut detașat toate recordurile înregistrate în luna ianuarie.
Astfel, de la 348 de ore de gardă în ianuarie 2018, doamna doctor a ajuns în aprilie la 420 de ore de gardă, efectuate în 25 din cele 30 de zile ale lunii aprilie!
Practic, cu excepția zilelor de 4, 10, 18, 24 și 26 aprilie, doamna Kovacs a bifat ori 12, ori 24 de ore de gardă în fiecare din celelalte 25 de zile rămase!
Doctorița respectivă a prestat ore de gardă în câte trei, patru, cinci sau chiar șapte zile consecutive pe parcursul lunii aprilie, același dar al teleportării ajutând-o să parcurgă instantaneu distanțe de zeci de kilometri între centrele de permanență din județ.
Cireașa de pe tort o reprezintă intervalul 5-9 aprilie, de Paște: intrată în gardă în 5 aprilie, ora 20, la Satchinez, Ana Kovacs iese din post a doua zi, 6 aprilie, la ora 8, și se teleportează la Gelu (11 kilometri distanță față de Satchinez), unde începe o gardă de 24 de ore, până în 7 aprilie, la ora 8, când, aidoma eroilor din „Star Trek”, exclamă „Engage!” și se trezește la Giarmata (38 de kilometri distanță față de Gelu).
Aici începe o nouă gardă de 24 de ore, de la ora 8, până a doua zi, 8 aprilie, la ora 8. Un nou „Engage!” o aduce instantaneu pe doamna Kovacs la Orțișoara (25 kilometri distanță față de Giarmata), gata pentru o… nouă gardă de 24 de ore, care se încheie a doua zi, 9 aprilie, la ora 8, când scenariul „Engage!” se repetă, iar superdoctorița este teleportată la Timișoara (28 de kilometri față de Orțișoara), unde începe a patra gardă consecutivă de 24 de ore!!! În total, în intervalul 5 aprilie, ora 20 – 10 aprilie, ora 8, conform graficului de gărzi avizat de DSP Timiș, doctorița Ana Kovacs a prestat… 108 ORE CONSECUTIVE DE GARDĂ!!!
Încă o dată: echipa comună DSP – CJASTM a verificat doar graficele de gărzi din lunile ianuarie și aprilie, nu și cele din luna mai, în care superdoctorița Ana Kovacs a „muncit” non-stop… 49 de zile, încasând 47.742 de lei din bugetul public!
Explicații marca DSP Timiș: „formalizare”, „standardizare”, „implementare”
Fiindcă nu mai suntem la vârsta la care credeam în zâne și Feți Frumoși, i-am solicitat doamnei Cornelia Cismaș-Malac, șefa Direcției de Sănătate Publică Timiș să ne răspundă la două întrebări simple: 1. cum a putut aviza DSP Timiș un asemenea program halucinant, imposibil și ilegal de ore de gardă în cazul respectivului medic de familie? 2. cine este/sunt angajatul/angajații DSP Timiș care au acoperit această ilegalitate?
În loc să ne lămurească punctual, concret, cu nume proprii, directorul DSP Timiș ne-a oferit un răspuns alambicat, în limbaj tehnic, împânzit de noțiuni precum „formalizare”, „standardizare” sau „implementare”, prin care eram anunțați că s-au tras anumite concluzii din controlul efectuat astă-vară și că se vor modifica anumite proceduri pentru ca aberațiile constatate să nu se repete.
Așadar, răspunsul doamnei Cismaș-Malac era un non-răspuns, pentru că nu am aflat nici cum au fost posibile enormitățile din acest an, nici cine au fost funcționarii DSP Timiș care au închis ochii.
Însă chiar și acest non-răspuns este un pas înainte făcut de directorul DSP Timiș, față de precedenta noastră solicitare, legată de autorizația sanitară eliberată ilegal centrului stomatologic pentru elevi al Primăriei Timișoara, solicitare la care n-am primit un răspuns nici până la această oră.
L-am contactat și pe domnul Victor Dumitrașcu, președinte-director general al CJASTM, care ne-a explicat că „atât timp cât acele gărzi sunt aprobate de DSP, nu există, din păcate, nici o cheie de control din partea Casei de asigurări de sănătate pentru a verifica acele gărzi aprobate și asumate de DSP”.
„Am lucrat pentru banii ăștia, n-am dormit, n-am stat acasă”
Evident, înainte de a publica acest articol, am luat legătura și superdoctorița Ana Kovacs. Noi i-am solicitat o întâlnire față în față, să stăm de vorbă cu documentele pe masă, însă dumneaei ne-a refuzat, rezumându-se să discute cu noi doar telefonic. Iată dialogul:
– Îmi puteți spune cum ați reușit să obțineți acele performanțe la centrele de permanență?
– De unde știți dumneavoastră că sunt eu?
– Păi e simplu…
– De ce e simplu?
– Apăreți pe site-ul Casei de asigurări de sănătate.
– Cu ce apar?
– Cu sumele de bani pe care le încasați.
– Eu nu cred că apar cu numele meu și cu sumele de bani.
– Uitați-vă pe site.
– Eu știu că salariul e confidențial.
– Păi dumneavoastră sunteți plătită din bani publici, e mai greu cu confidențialitatea…
– Și vi se pare că am încasat bani nemunciți sau la negru? Am facturi peste tot, am lucrat pentru banii ăștia, n-am dormit, n-am stat acasă.
– Ați făcut 108 ore consecutive de gardă în luna aprilie. Vi se pare un lucru normal?
– Da, mie da!
– Vi se pare normal ca din Satchinez să ajungeți la Gelu, de la Gelu la Giarmata, de acolo la Orțișoara, iar de aici la Timișoara, toate astea în timpul orelor de gardă?!
– De unde știți dumneavoastră în ce zile am fost eu la Gelu sau la Satchinez?
Nu le mai țin eu minte, le țineți minte dumneavoastră?!
– Nu, dar le țin minte cei de la CJASTM și DSP…
– Bine, atunci întrebați-i pe ei, vă rog frumos!
De la transparență la confidențialitate
Înainte de final, încă un detaliu. În vara anului trecut, 2017, doamna doctor Ana Kovacs ne căutase la redacție din proprie inițiativă, revoltată de nedreptatea care, susținea dumneaei, i-o făcuse Primăria Timișoara.
Pe fondul reorganizării Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, salariul său de medic specialist, angajat pe-atunci în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice, fusese micșorat nejustificat de la 3.465 la 2.875 de lei brut.
Doamna Kovacs venise la noi inclusiv cu fluturașul de salariu și cu noua propunere de salariu pentru a dovedi că are dreptate în ceea ce susține.
Și așa era, avea dreptate, primăria îi tăiase aiurea din salariu, doar că, până la urmă, interlocutoarea noastră s-a răzgândit și n-a mai dorit să facă public ceea ce i s-a întâmplat.
OK, am trecut peste moment și i-am respectat decizia. I-am urat succes în activitatea viitoare, dar nu ne-am gândit nici o clipă la asemenea „succesuri”, cum au fost cele prezentate mai sus…
Interesant, nu-i așa, cum se învârte roata: în 2017, când câștigi 500 de euro pe lună, dai fuga cu fluturașul de salariu la ziar pentru a te plânge că ți s-a făcut o nedreptate, iar în 2018, când încasezi 10.000 de euro pe lună, strigi sus și tare că salariul tău e confidențial și că nu e treaba nimănui cum ai făcut banii ăștia…
