La centrele de permanență din județul Timiș ajung mai repede banii decât bolnavii

Timișoara este fruntașă printre marile orașe la numărul de centre de permanență. În Capitala Banatului sunt nu mai puțin de 17 astfel de unități sanitare, în timp ce București, Cluj-Napoca, Iași și Craiova au fiecare doar câte două.

De asemenea, Lugojul surclasează la rândul său marile municipii, având patru centre de permanență la o populație de circa 45.000 de locuitori, în timp ce Aradul, cu aproape de patru ori mai mulți cetățeni (173.000), are șapte, ceea ce înseamnă că în orașul de pe Mureș, la fiecare unitate este alocat un număr dublu de persoane.

CITEȘTE ȘI: RCS & RDS va suprataxa românii aflați în străinătate. ANCOM a aprobat o nouă derogare

În tot județul Timiș, sunt 48 de astfel de unități medicale, în care, lunar, prestează gărzi aproximativ 200 de persoane (medici și asistente), care câștigă în total aproximativ 2.000.000 de lei (circa 435.000 de euro lunar).

În întreaga țară sunt, în prezent, 352 de centre de permanență, unul din șapte aflându-se în Timiș (un județ cu infrastructură rutieră mai bine pusă la punct față de altele, cu un relief plan, cu excedent de medici de familie raportat la populație și cu unități sanitare cu nivel ridicat al performanței, Timișoara fiind un centru universitar important în domeniu).

CITEȘTE ȘI: Dramă pentru celebra Tina Turner: fiul ei s-a sinucis

Create cu scopul de a scădea numărul prezentărilor în unitățile de primiri urgențe din cadrul spitalelor, aceste centre, dimpotrivă, au dus la creșterea acestuia, la nivel național fiind vorba de un plus de aproximativ 35 la sută.

”Vom face o evaluare a activității centrelor de permanență. În actul normativ pe care îl vom promova vrem să introducem şi criterii de evaluare a eficienţei centrelor de permanență. Nu cred că este normal să avem o creștere exponențială a consultaţiilor în UPU (unitățile de primiri urgențe – n.r.) în condiţiile în care finanțăm aceste centre”, a spus Sorina Pintea, ministrul sănătății, într-o declarație postată pe site-ul ministerului în 26 iunie.

„Entități golite de conținut”

În județul Timiș, potrivit Direcției de Sănătate Publică (DSP), anul trecut, la centrele de permanență din întreg județul s-au adresat 60.186 de persoane.

”În momentul de față, aceste centre sunt niște entități golite de conținut. În ultimii cinci ani, am înregistrat, anual, o creștere de câteva procente, a numărului de prezentări în urgență.

La UPU (Unitatea de Primiri Urgențe – n.r.) de la Spitalul Județean avem anual 70.000 de pacienți, la Spitalul Municipal, aproape 25.000, iar la Municipal Lugoj, circa 15.000. Asta înseamnă că în doar trei unități de primiri urgențe au fost văzuți, într-un an, un număr dublu de bolnavi față de cele 48 de centre de permanență”, a declarat Mihai Grecu, medic-șef la UPU din cadrul Spitalului Județean Timișoara. Pe lângă acestea, se mai pot adăuga și cazurile care s-au prezentat la Spitalul de Copii, iar cifrele ar crește considerabil.

De la 12, la 24 de ore

Conform informațiilor făcute publice de DSP, în judeţul Timiş sunt organizate centre de permanenţă fixe conform legii nr. 263/2004 şi ordinului MS nr. 697/2011, care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în afara programului de lucru al cabinetelor de medicină de familie.

 

În zilele lucrătoare, programul de activitate este între orele 20 şi 8 (excepţie făcând Centrul de permanenţă Mașloc, cu program 15-8).

În zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale şi zile declarate libere de guvern, garda durează 24 de ore.

 

Echipele sunt formate din medic şi asistent, care acordă asistenţă medicală în afecţiunile acute şi urgenţele medico-chirurgicale, în limitele competenţei şi posibilităţilor tehnice, trimitere către alte specialităţi în vederea internării, administrarea medicaţiei necesare tratamentului de urgenţă, eliberarea unei adeverinţe medicale pentru pacient, cu care se va prezenta a doua zi la medicul său de familie pentru prescrierea reţetei.

În zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, medicaţia se asigură din trusa de urgenţă atât cât va fi necesar pacientului până ajunge la medicul său de familie. Serviciile medicale se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de statutul de asigurat al acestora.

Oamenii preferă UPU

În ciuda intențiilor bune cu care au fost create aceste centre de permanență, oamenii preferă ca atunci când au o problemă de sănătate, chiar minoră, să se adreseze unităților de primiri urgențe din cadrul spitalelor.

La cea mai mare unitate sanitară din vestul țării ajung în jur de 200 de pacienți în 24 de ore.

 

”De exemplu, am avut pe tura de zi 123 de prezentări, iar pe tura de noapte, 110. În total, 233 de pacienți. Oamenii vin cu tot felul de probleme, de la mușcături de insecte, administrarea tratamentului și contuzii minore, până la cazurile grave.

Un procent de zece la sută din cazurile înregistrate în 24 de ore ar putea fi rezolvate în centrele de permanență.

Pacienții vin la noi pentru că centrele de permanență nu oferă evaluare paraclinică: pot efectua, în cel mai bun caz, un set minim de analize, dar nu au posibilitatea de a face RMN, radiografie sau alte investigații așa cum există posibilitatea la spital. Sunt și unități care își fac treaba, dar sunt și unele doar cu numele.

Spre exemplu, în cazul unei entorse, medicii din centre trimit pacientul la noi, deși ar putea să îi pună o orteză și să-i dea trimitere pentru a doua zi la ortopedie”, este de părere Mihai Grecu.

„Ar trebui să fie o alternativă reală la serviciile de urgență din spitale”

Medicul-șef UPU-SMURD își amintește că în lunga sa experiență, a întâlnit un caz de alergie severă care până la sosirea unității mobile (ambulanță SMURD) a fost îngrijit corect într-un centru de permanență aflat la circa 20 de kilometri de Timișoara.

”Nimeni nu poate cuantifica în bani o viață salvată, dar aceleași fonduri ar putea fi altfel folosite. Aceste centre de permanență ar trebui să fie o alternativă reală la serviciile de urgență din spitale pentru că în acest fel s-ar reduce și timpul de așteptare al pacienților noștri. În practică însă, la UPU sunt consultate inclusiv cazuri de amigdalită”, a completat Mihai Grecu.

Diferențe mari

În timp ce la Spitalul Județean Timișoara lucrează în serviciul de urgență 20 de doctori, la centrele de permanență prestează gărzi circa un sfert din medicii de familie existenți în județul Timiș (în jur de 100 din peste 400). Rezultatele pe anul trecut relevă un plus pentru UPU atât în ceea ce privește numărul de pacienți (cu 10.000 mai mulți doar la Spitalul Județean), cât și în ceea ce privește complexitatea cazurilor.

Pentru modul în care privesc medicii de familie aceste centre, relevantă este o declarație a președintei Societății Timiș de Medicina Familiei, postată pe site în 29 decembrie 2017, în contextul protestelor specialiștilor din domeniu: ”

Știm că în Timiș sunt multe particularități față de restul județelor țării, chiar și față de cele cu centre universitare.

De aceea noi, medicii de familie din Timiș, suntem cu probleme specifice: majoritatea dintre noi avem un număr mic de pacienți față de restul medicilor de familie din țară, care au liste cu peste 2.000 de pacienți.

Suntem mulți medici de familie raportați la populație, la număr de pacienți, deci excedentari față de alte județe care au deficit de medici de familie, cu multe cabinete private active…

Funcționarea centrelor noastre de permanență depinde de existența contractului cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS).

Știm sigur că va exista o majorare a valorii plății în centrele de permanență, ordinul va apărea în curând în Monitorul Oficial (era sfârșitul lunii decembrie 2017 – n.r.), de la 12,8 lei la 40 lei pe oră pentru medic, de la 8-10 lei la 20-22 lei pe oră pentru asistenți. Atenție! Acești bani sunt pe fila de buget a Ministerului Sănătății, deci banii nu sunt luați din FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – n.r.), deci nu se poate spune că vor afecta valoarea punctului per capita și per serviciu”.

Câteva calcule

Din luna ianuarie, tarifele au crescut pentru medici la 40 lei pe oră (plus încă 50 la sută dacă activitatea se desfășoară într-un cabinet pus la dispoziție de medicul de familie titular de cabinet, asociat sau angajat cu obligativitatea de a suporta cheltuielile cu întreținerea.

De asemenea, și asistenții medicali primesc 22 de lei pe oră.

O gardă poate avea între 12 ore (în zilele lucrătoare) și 24 de ore (de sărbători).

Într-o gardă, un medic câștigă 480 de lei într-o zi lucrătoare (plus încă 50 la sută dacă activitatea se desfășoară într-un cabinet pus la dispoziție de medicul de familie titular de cabinet, asociat sau angajat, cu obligativitatea de a asigura cheltuielile cu întreținerea), în timp ce asistentul primește 264 de lei într-o zi lucrătoare.

Astfel, pentru echipa dintr-un centru de permanență este decontată suma de 744 de lei pentru o zi calendaristică (fără a mai lua în calcul și procentul de 50 la sută menționat anterior), iar pentru toate cele 48 de unități din județul Timiș vorbim de 35.712 lei (circa 7.750 de euro).

De sărbători, numărul de ore este dublu, dar se dublează și veniturile personalului și cheltuielile de la buget. Banii nu sunt puțini, având în vedere că pe numele unui singur medic sunt decontate sume ce ajung, spre exemplu, la 22.302 lei sau chiar la 47.742 de lei. Acești bani câștigați din gărzi de cele două categorii de personal rotunjesc veniturile primite pentru activitatea zilnică de la cabinet.

444.000 de euro în luna mai

Potrivit situației prezentate pe internet de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș, deconturile centrelor de permanență din teritoriu s-a ridicat în luna mai a acestui an la 2.042.382 de lei, echivalentul a 444.000 de euro.

Această sumă a fost împărțită, în funcție de activitatea fiecăruia, de 200 de persoane. Dintre acestea, doar 46 sunt medici coordonatori, doi dintre ei având câte două centre sub îndrumare.

”Sumele reprezintă banii decontați de CJAS pentru gărzile medicilor și asistentelor din centrele de permanență.

Banii provin din bugetul Ministerului Sănătății. În Timiș sunt 48 de centre de permanență, iar în Timișoara 17.

Decizia înființării centrelor de permanență aparține Direcției de Sănătate Publică”, a precizat Mariana Marcu, purtător de cuvânt al CJAS Timiș. Numărul pacienților care s-au prezentat la centrele de permanență este raportat de medici la DSP Timiș, iar potrivit reprezentanților instituției, la finalul anului 2017 statistica a consemnat o adresabilitate de 60.186 de persoane. Aceasta înseamnă că, în medie, pe parcursul unei luni, doar 106 pacienți au trecut pragul unei astfel de unități medicale (doar trei-patru într-o zi calendaristică).

Suplimentarea bugetului, din Fondul de rezervă al guvernului

La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat Ordonanța de Urgență pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență și pentru modificarea și completarea Legii 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale prin centrele de permanență.

Conform actului normativ, se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății pe anul 2018 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului, cu suma de 25,095 mil. lei, pentru asigurarea continuității acordării asistenței medicale primare prin centrele de permanență și decontării acesteia, care se asigură, potrivit legii, de la bugetul de stat.

”Activitatea centrelor de permanență este o componentă de bază a sistemului sanitar românesc, care necesită evaluare pentru a identifica modalitățile de eficientizare, astfel încât pacienții să poată beneficia de servicii medicale indiferent de zona în care se află sau de ora la care ele sunt necesare”, a spus Sorina Pintea, ministrul sănătății, la două zile după precedenta declarație în care punea la îndoială eficiența unora dintre centrele de permanență.

Potrivit Ministerului Sănătății, în prezent, 352 de centre de permanență se află în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate și, de asemenea, 27 de centre de permanență au primit aviz de înființare.