Timișoara, tratată în bătaie de joc și de actualii guvernanți

În recent aprobatul Master Plan General de Transport al României, care stabileşte strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere până în anul 2030, șoseaua de centură a Timișoarei e pe locul cinci, având un punctaj mai mic decât Vaslui, Giurgiu, Sfântu Gheorghe și Bârlad

Primarul îi cheamă pe timișoreni la un miting de protest

Guvernul a aprobat recent Master Planul General de Transport al României, un document strategic care stabileşte principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030.

Totodată, stabilește obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervențiile specifice și scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă și armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul țării noastre. Nu în ultimul rând, adoptarea Master Planului reprezintă și o condiționalitate a finanțărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operațional Infrastructura Mare.

Vai de drumurile noastre…

Master Planul este un document foarte stufos, având 730 de pagini, din care rezultă, în primul rând, starea precară a infrastructurii de transport din România.

Trei sferturi din transportul de persoane și aproape jumătate din cel de mărfuri se desfășoară pe căi rutiere, dar autostrăzile sunt puține, doar 362 de kilometri, reprezentând 0,5 la sută din totalul drumurilor românești.

O mare problemă o reprezintă siguranța pe drumurile patriei, România având cea mai mare rată a accidentelor mortale din Europa. În perioada 2007-2012 s-au înregistrat 8.400 de decese doar pe șoselele naționale, care au o pondere de 20 la sută din totalul drumurilor. Viteza medie pe rețeaua națională este de aproximativ 66 de km/h pentru călătoriile interurbane, valorile adecvate pe plan internațional fiind de 90-100 de km/h.

Cerințele din strategia europeană prevăd o viteză minimă de 100 de km/h pentru rute deservite de autostrăzi și drumuri expres la standarde înalte. Nici în privința stării tehnice situația nu este mai bună. Puțin peste 50 la sută din rețeaua națională este considerată a fi în stare tehnică bună, în proporție de 30 la sută este considerată a fi în stare tehnică mediocră, iar 20 la sută într-o stare tehnică precară.

Concluzia autorilor master planului este una destul de limpede: „În context european, situația infrastructurii rutiere din România este una relativ modestă, însă cu progrese înregistrate în ultimul deceniu cu privire la densitatea și calitatea drumurilor”. Pentru încurajare, în document se fixează și o ștachetă, cam prea înaltă față de realizările din ultimii 25 de ani: „Perspectivele de dezvoltare conform Master Planului General de Transport sunt ca până în anul 2030 rețeaua de autostrăzi să crească la peste 2.000 de kilometri”.

Nimic nou pentru vestul țării

Timișoara nu se bucură de cine știe ce atenție din partea specialiștilor care au elaborat master planul, deși figurează pe locul al treilea pe lista celor mai populate – deci, și mai importante – orașe din România.

Orașul de pe Bega se află pe unul dintre cele cinci coridoare-cheie la nivel național, dar asta nu îl ajută prea mult. Șoseaua Timișoara – Moravița, cu lungimea de 59 de kilometri, are cel mai bun punctaj dintre drumurile Euro-Trans (ceea ce nu înseamnă că drumul va avea peste tot patru benzi, ci doar introducerea unor facilități), fiind evaluată la 29,5 milioane de euro, fără a se preciza un termen de realizare.

În privința șoselei de centură a Timișoarei, aceasta ocupă în lista Ministerului Transporturilor poziția a cincea, având un punctaj mai mic decât Vaslui, Giurgiu, Sfântu Gheorghe și Bârlad, o lungime de 16,8 kilometri și un cost estimat la 48 de milioane de euro. Până în 2020 sau chiar mai departe, în zona noastră nu se va întâmpla mai nimic în materie de infrastructură rutieră. Chiar dacă, în campania electorală care se apropie, se vor ridica din nou, ca de fiecare dată, unii vajnici bărbați politici – de-ai locului sau niște Agamiță impuși de la București – care vor promite marea, sarea și centura de sud.

Miting pentru centură

Nicolae Robu, primarul Timișoarei, a reluat ieri ideea organizării unui miting pentru centura de sud a orașului, propunând data de 24 septembrie, de la ora 10.

„Stimați timișoreni, știm cu toții că principala problemă cu care se confruntă orașul nostru este lipsa centurii auto ocolitoare, cu precădere a tronsonului dintre Drumul Lugojului și Drumul Șagului.
Consecința este traficul infernal pe o mulțime de artere ale Timișoarei, însoțit de suprasolicitări ale carosabilelor și, prin vibrațiile produse, ale clădirilor, cu deteriorări ale lor, costuri pentru reparații și deranj pe măsură, de noxe, praf, zgomot, consum de carburant, consum de timp, consum de nervi, uzuri ale autovehicolelor și vulnerabilități de securitate.

Am făcut toate diligențele de rigoare, respectuos și cu argumentație logică, de necombătut, pentru a sensibiliza guvernele României – toate care s-au perindat în fruntea țării din iunie 2012 de când am devenit primar și până în prezent -, fără nici un rezultat. Am discutat față-n față cu dl. prim-ministru actual, Dacian Cioloș, cu mare încredere în domnia sa, arătându-i și un filmuleț cu ce se întâmplă la o oră oarecare din zi pe unul din bulevardele cele mai afectate de lipsa centurii.

Răspunsul primit a fost același: nu sunt bani!

Zilele trecute, am aflat că în master planul pe transporturi, Centura Timișoarei – ne referim la tronsonul Drumul Lugojului – Drumul Șagului, adică la Centura Sud, cum s-a consacrat să i se spună – ocupă o poziție marginală, fiind planificată a se realiza în 2022-2023! Evident, până atunci, sunt bani pentru o mulțime de alte obiective, inclusiv pentru o mulțime de centuri, greu – ca să nu spun imposibil – de susținut drept mai prioritare decât Centura Timișoarei!

Ei bine, în această situație, eu consider că nu mi-aș face datoria până la capăt față de zecile de mii de timișoreni care m-au votat și revotat să le reprezint interesele, dacă nu aș recurge și la un alt fel de argument față de cele folosite până acum – acestea rămânând, evident, valabile și centrale în demersurile noastre -, și anume: la un mare miting pentru centură!”, a propus ieri primarul Timișoarei.