Despre ”Obiecte, fiinţe, himere ”, cu Ciprian Vălcan.
Librăria Cărturești Operei va găzdui marți, 5 mai, cu începere de la ora 18, lansarea volumului ”Obiecte, fiinţe, himere” de Ciprian Vălcan, apărut de curând la Editura Polirom, în colecția „Ego-Grafii”.
Invitaţii autorului vor fi Adriana Babeți, Mircea Mihăieș şi Gabriela Glăvan, iar întâlnirea literară se va încheia cu o sesiune de autografe.
Apărut deja în limba spaniolă, volumul de memorialistică al lui Ciprian Vălcan este povestea tipică a unei copilării din epoca comunistă, la finele anilor ’70 și în anii ’80.
Istoria personală e colorată nu doar de familie, rude mai mult sau mai puțin îndepărtate și apropiați, ci și de particularitățile Banatului în care autorul s-a născut și a copilărit – inclusiv vecinătatea cu Ungaria, pentru care Ciprian Vălcan face o adevărată pasiune.
Între jucării și mâncare, școală și ritualurile familiale, inocența prelungită în lumi imaginare și transformările politice de la sfârșitul anilor ’80, un întreg univers al copilăriei, mereu provocator și incitant, se conturează în fața cititorului, cu trimiteri la Alexandre Dumas, Karl May, Michel Zévaco ori Dumitru Almaș.
Însă dincolo de variile întâmplări, de pasiunea pentru lectură sau fotbal, de idiosincrazii și fobii transpare mai mereu sinistra perioadă de privațiuni și constrângeri din ultimul deceniu al regimului ceaușist.
„Volumul <<Obiecte, ființe, himere>> e un locuitor straniu al lumii cărților lui Ciprian Vălcan. Întors spre sine, filosoful și eseistul se odihnește în firida autobiografiei, după un drum lung prin universuri savante, animate de fantastice sclipiri ludice.
Pentru cei care îi cunosc scrisul, volumul acesta e o surpriză: citindu-l, descoperi o voce nouă, rar întrezărită prin țesătura magică a textelor anterioare.
Nu e prima dată când Ciprian Vălcan își privește trecutul, insula îndepărtată a copilăriei și adolescenței, inedit e însă modul în care această lume i se revelează acum. De data aceasta, scriitorul se contaminează voit de vocea și perspectiva inconfundabilă ale copilului.
Lumea îi pare ciudată și enormă, uneori tristă, alteori neclară, mereu incitantă și provocatoare, cultivându-i imaginația și pofta de joc. Privirea copilului rămâne lipită de lentila naratorului de-a lungul întregii călătorii, prin toate cele cincisprezece capitole ale cărții.
Volumul este, dincolo de autobiografic, și o arheologie a copilăriei în comunism, una dintre cele mai bogate și mai expresive apărute în ultimii ani.
Jucăriile, sărbătorile, cărțile și fotbalul, mâncarea și ritualurile familiale, școala și curiozitatea pentru nuditate, inocența prelungită în lumi imaginare și reticența față de lumea adulților, unde se întrevede orizontul întunecat al dictaturii și sărăcia ultimului deceniu al comunismului românesc, toate se aliniază în constelația subiectivă alcătuită de Ciprian Vălcan, ” remarcă Gabriela Glăvan.
Ciprian Vălcan (n. 5 decembrie 1973, Arad) este scriitor și filosof. Bursier al École Normale Supérieure din Paris în perioada 1995-1997, bursier al guvernului francez în perioada 2001-2004, obține licența și masteratul în filosofie la Universitatea Paris IV – Sorbona. Doctor în filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). Doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara (2005).
Doctor în istorie culturală al École Pratique des Hautes Études din Paris (2006). A publicat 19 cărți, precum și sute de studii, interviuri și eseuri în română, maghiară, sârbă, cehă, polonă, germană, franceză, engleză, spaniolă, italiană și portugheză în reviste sau volume colective din Japonia, SUA, Mexic, Columbia, Peru, Brazilia, Argentina, Tunisia, Portugalia, Spania, Franța, Italia, Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Polonia, Cehia, Serbia, Ungaria şi România.
