Timișoara este în topul orașelor cu cea mai ridicată poluare fonică. Foto și video

Timișoara este în topul orașelor cu cea mai ridicată poluare fonică. Foto și video.

Urbea de pe Bega este între primele zece orașe din România, în ceea ce privește nivelul ridicat de zgomot, fie că e vorba de sirenele ambulanțelor, de cele ale autospecialelor de poliție sau pompieri, de zgomotul produs de tramvaie sau de cel al mașinilor pe suprafața de rulare, pe marile bulevarde din oraș.

Un studiu realizat în luna aprilie 2025 relevă date îngrijorătoare pentru sănătatea populație.

În România, decibelii folosiți de sirenele salvărilor și pompierilor sunt la limita maximă recomandată de UE și, mai grav, nu există nicio reglementare despre cât de lung poate fi timpul folosirii unei alarme.

„La nivel național, în orașele cu peste 250.000 de locuitori avem aproximativ 2.900.000 de persoane expuse la zgomot peste limita prevăzută în standardele de auditare, ceea ce înseamnă că pentru mai mult de 60% din populație calitatea vieții este afectată considerabil de poluarea fonică”, declara Bogdan Lazarovici, director executiv Enviro Consult, pe 22 februarie, pentru dailybusiness.ro .

Orașul din România cu cea mai mare pondere din populație expusă la poluarea fonică este Bucureștiul, conform datelor centralizate la nivel european.

Calculul poluării fonice are la baza raportul dintre numărul de locuitori dintr-un oraș, expuși la un nivel de zgomot de peste 55 decibeli și numărul total de locuitori ai orașului, înmulțit cu 100.

Astfel, în București peste 85% din populație este afectată de poluarea fonică. Lucru evident din cauza marii densități urbani și a numărului crescut de vehicule, fie pe asfalt, fie pe șine, cum e cazul tramvaielor.

În top urmează Constanta, cu 76% din populație afectată, Cluj-Napoca (64%), Brașov, Ploiești (61%), Galați (55%) și Timișoara (49%).

La polul opus, cel mai liniștit oras, conform măsurătorilor, este Iași, cu doar 16% din populație afectata de zgomot. Valorile limită din timpul zilei, acceptate de legislația în vigoare în România, pentru zonele rezidențiale, sunt până în 50 de decibeli.

În zona aeroporturilor, a bulevardelor și a străzilor principale precum și a căilor ferate este de 70 decibeli, iar în sectoarele industriale de 65 decibeli.

În context internațional, Primăria Timișoara a pus marți, 20 mai 2025, în dezbatere publică, „Planul de acțiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant”.

Asta nu pentru că administrația USR a orașului este atât de preocupată de poluarea fonică, ci mai degrabă este obligată să o facă, din cauză că Environmental Protection Agency a amintit municipalităților care sunt termenele ce trebuie respectate pentru a realiza “harta poluării fonice” și mai ales să vină cu soluții concrete pentru a diminua zgomotele din orașe.

Este vorba despre obligația ca aceste hărți de zgomot să fie actualizate, prin măsurători, odată la cinci ani.

Zgomotul ambiental provenit din infrastructura majoră, inclusiv drumuri, căi ferate și aeroporturi, este reglementat de Directiva Europeană privind Zgomotul Ambiental. Directiva privind Zgomotul Ambient (END) 2002/49/CE solicită statelor membre să elaboreze și să publice, la fiecare 5 ani, hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului provenit din surse de transport (adică drumuri, căi ferate și aeroporturi) și industrie.

Regulamentele Comunităților Europene (Zgomot Ambient) 2018, S.I. nr. 549 din 2018, și modificarea sa S.I. nr. 663/2021 – Regulamentele Comunităților Europene (Zgomot Ambiental) (Modificare) din 2021 implementează Directiva privind Zgomotul Ambiental.

Conform calendarului impus de către autoritățile europene, în cazul Timișoarei, anul 2025 este cel în care trebuie realizată harta de poluare fonică. Lucru care s-a realizat la modul profesionist de către societatea Enviro Consult.

Din discuțiile cu specialiștii care au realizat “radiografia” fonică rezultă că cea mai mare poluare fonică ce are caracter contant, vine de la traficul rutier din oraș, de la vehicule de transport precum troleibuzele dar mai ales de la tramvaie.

O altă particularitate a Timișoarei o reprezintă calea ferată de tren, care practic traversează orașul de la Nord la Est și invers.

Cât despre disconfortul produs de sirenele autospecialelor de ambulanță, poliție sau pompieri, acestea deranjează atât pe timpul zilei cât și al nopții, în special locatarii din blocurile și casele din vecinătatea stațiilor.

De cealaltă parte, legislația e clară. Când vine vorba de mașini de intervenție, șoferii care nu pornesc semnalele vizuale și acustice sunt pasibili de pedeapsă și, mai mult, ei trebuie să îi facă atenți de traiectoria lor pe toți participanții la trafic – pietoni, bicicliști, motocicliști sau șoferi.

Deplasarea la o urgență cu semnalele acustice și luminoase este prevăzută în OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

„Este legal este să fie folosite împreună.

Unii ambulanțieri câteodată nu folosesc și sirena, deși noi de fiecare dată când întâlnim acest lucru ei sunt sancționați pentru că corect este să le folosească pe amândouă.

Nu se discută în cazul poliției sau pompierilor.

Pe de altă parte, în cazul nostru, al serviciilor de ambulanță, fie SAJ fie SMURD, este vorba de viața unui om.

E nevoie de înțelegere din partea oamenilor. Sigur că stațiile au fost concepute acum 30-50-70 de ani și atunci nu existau blocuri de locuit sau așezări urbane numeroase”, a declarat pentru Renașterea bănățeană, Florin Crișan, managerul Serviciului Județean de Ambulantă Timiș.

Mihai Grecu, coordonatorul Unitatea de Primiri Urgențe – SMURD Timiș este și mai ferm pe poziție.

“Conform legii suntem obligați, atunci când suntem în misiune să avem girofarurile și sirenele pornite.

Pentru a atenționa pe cei din jur și pentru a evita vreun eveniment nedorit, în timp ce noi suntem în drum spre a salva o viață sau mai multe”, a spus Grecu.

Orașe mari și gălăgioase

Potrivit observatornews.ro, peste 50% dintre români au nemulțumiri legate de zona în care locuiesc. Majoritatea sunt cauzate de zgomot, așa că cei mai curajoși dintre ei au început să caute oaze de liniște.

Studiile au arătat că cele mai gălăgioase orașe din România sunt București, Ploiești și Călărași. Topul este completat și de Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Iași. În acest top se regăsesc, așa cum era de așteptat, orașe mari, puternic dezvoltate.

La Timișoara, de exemplu, ar trebui folosit asfaltul special, care mai atenuează vuietul anvelopelor, apoi panouri anti-zgomot la descărcări de pe autostradă și nu numai.

Totodată, cu noile tramvaie din Timișoara, dacă și calea de șină ar fi calibrată și de calitate, zgomotul ar fi mult mai redus.

Directivele europene prevăd ca, până la finele anului 2025, toate orașele din Uniunea Europeana cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie să dispună de o hartă de zgomot, care să indice nivelul poluării fonice.

Legislația europeană prevede ca fiecare hartă de zgomot să fie actualizată la fiecare 5 ani, aici intrând în calcul nu numai orașele, ci și rețeaua de transport feroviar – tramvai și tren, drumurile, aeroporturile sau șantierele navale, unde e cazul.

Într-un studiu realizat de Storia.ro, întrebați care sunt sursele de zgomot care îi deranjează cel mai tare, românii au ales pe primele locuri traficul rutier (62%), vecinii zgomotoși (40%), lucrările de construcție (27%), localurile sau barurile din apropiere (13%) și trenurile sau alte mijloace de transport public (13%).

CITEȘTE ȘI: Propunerile ministrului Daniel David pentru învățământul românesc