Timișenii au ajuns să migreze de la o multinațională la alta. Pilele și relațiile domină chiar și sistemul privat

În ultimele zile, strada a devenit unul dintre cei mai importanți actori ai vieții publice. Alături de președinte și partidele politice, vocea străzii este un vector care va influența, cel puțin pe termen scurt, decizia la nivel înalt. E clar că există un val mare de nemulțumire, dar de unde provine ea?

La început, au fost revendicări care țineau exclusiv de scena politică, pentru ca ulterior ele să îmbrace forme diverse. Folosind cel mai uzitat șablon al acestor zile, ”oamenii s-au săturat”, fie că e vorba de clasa politică, de administrația publică, de patronate, de biserică și de altele.

În multe cazuri, e vorba de insuccesul în plan profesional și de piedicile reale care apar în calea unei cariere cât de cât onorabile, pentru că, dincolo de acțiunea de civism absolut lăudabilă, fiecare se raportează la persoana proprie, întrebându-se: ”De ce nu o duc mai bine?”

O mare parte a protestanților par să provină din rândul angajaților la companiile multinaționale care au acaparat o foarte mare parte a forței de muncă. S-a vorbit de salarii mulțumitoare, pardon, de ”pachete salariale atractive” dublate de un alt șablon-”posibilitatea realizării unei cariere într-o companie de succes”.

În Timișoara, astfel de companii au apărut și continuă să-și facă simțită prezența pe piața muncii, lucru absolut îmbucurător. Ca dovadă, există o foarte mare fluctuație în domeniu: unii pleacă de la Kaufland pentru a merge la Auchan și invers; alții cred că au mai multe șanse la Lidl decât la Penny; o parte se lasă ademeniți de promisiunile de la Continental, în dauna celor de la TRW.

Este un fenomen specific economiei de piață, care însă a generat, în Timișoara, o fluctuație de personal nemaiîntâlnită: la câteva luni, angajații își schimbă locul de muncă. Ce înseamnă asta?

E clar că avem indiciul unei nemulțumiri, dublat de speranța pentru un loc de mai bine. De multe ori, această speranță e înăbușită și, astfel, apar și răbufnirile. Cum este explicat acest fenomen?

Nepotismul e legat de specificul muncii

Marcel Miclău, directorul Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă și Șomaj (AJOFM) Timiș, spune că, în multe cazuri, salariile nu sunt motivante. Chiar dacă apar noi și noi oportunități de angajare, nu toate se pliază pe ceea ce ar dori lumea. De aceea, este o foarte mare fluctuație de personal, ca și când am avea de-a face cu munci sezoniere.

”Unii pleacă pentru că speră că va fi mai bine în altă parte, mai ales dacă primesc 100 de lei în plus la salariu. Sunt și foarte mulți studenți, care nu au de gând să rămână în aceeași unitate, vor apoi să treacă pe altă treaptă sau își deschid o afacere proprie. Așa s-ar explica flcutuația, dar e vorba și de disciplina în muncă, pe care mulți nu o prea înțeleg. Companiile multinaționale au rigori, sunt prevederi stricte, se intră cu cartelă, pauza de masă e calculată la secundă. De aici apare și nemulțumirea unei părți a angajaților, care se transpune în plecarea spre alt loc de muncă. Din fericire, în Timișoara au de unde alege. Spre exemplu, se deschide noul mall și nu au încă suficienți angajați”, spune Marcel Miclău.

Un alt fenomen constatat este că și în marile companii private se practică nepotismul, la fel ca la stat. Oamenii reclamă că funcțiile bine plătite sunt ocupate de soții, fiice, nepoți, verișori și tot felul de rude de-ale șefilor sau șefuleților.

De ce se întâmplă asta, explică tot directorul AJOFM Timiș: ”Multe companii multinaționale angajează pe bază de recomandare. Se pleacă de la premisa că cei care recomandă cunosc specificul muncii. Este o motivație în plus și pentru cel care face recomandarea, pentru că primește un bonus. Așa se ajunge ca unii să vorbească despre nepotism, dar e doar o speculație”.

Prea multe ore de muncă

Liderul sindical al CNSLR Frăția, Adrian Negoiță, are și el o explicație pentru nemulțumirile angajaților. „Putem vorbi de tipuri de activități în multinaționale. Pentru așa-zișii pălmași, adică muncitorii de rând, există un anumit salariu pentru care se prestează, de regulă, prea multe ore de muncă. Acel așa-zis pachet salarial nu este prea mulțumitor pentru angajat și de aceea caută să meargă în altă parte, unde crede că e mai bine. Nu mai suntem în sistemul vechi, unde locul de muncă stabil era sfânt. Acum se cere performanță, iar patronul vrea profit de pe tine. Pe de altă parte, avem de-a face cu un alt fenomen interesant. În sondaje, nevoia unui loc de muncă stabil e invocată de tot mai multe persoane, ca dovadă că oamenii nu ar pleca în altă parte dacă ar găsi ceva sigur și convenabil”.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

3 Răspunsuri “Timișenii au ajuns să migreze de la o multinațională la alta. Pilele și relațiile domină chiar și sistemul privat

  1. Asa este, vine nepoata, sora, nepotul, fiica, baiatul cuiva intr-o functie mai mica sau mare nu conteaza si imediat are privilegii, e plasat pe un loc de munca mai lejer

  2. Articolul asta nu zice nimic nou sau sa ofere o solutie. Ma simt mai prost dupa ce l-am citit, decat inainte.

    Aceleasi truisme pe care le stie oricine. Urmeaza sa scrie ca cerul e albastru, apa e uda si asa mai departe…

  3. Nepotisme ? Da, e real !
    Dar nu uitati si de „Firmele de recrutare” bine ancorate politic !

    Sunt cateva firme (nu foarte multe, 2) in oras care fiind bine ancorate politic, fac regula in oras. Nu poti pleca de la o firma la alta doar fiindca ei au contract cu cele 2 firme (si le au pe cele mai mari).
    Nu conteaza competenta, doar contractul lor. Fac un „NON COMBAT” care dauneaza pietii muncii !

    Documentati-va si o sa aveti o surpriza 🙂 Contra unei sume „modice” pe luna intri in cercul lor de non-combat si nu mai ai unde sa pleci ca si angajat. Eventual la butic-ul din colt… dar nu intr-o multinationala.

    Incercati sa intrati pe filiera. Va iesi un articol superb 🙂

Lasă un răspuns