Într-un municipiu împânzit de semafoare, montate după un proiect de management bine pus la punct pe hârtie, așa cum este Timișoara, s-ar putea presupune că traficul în urbe e precum ceasurile elvețiene. Greșit! În realitate, lucrurile stau cum nu se poate mai prost.
Multe dintre semafoare (cu precădere cele din zonele centrale) necesită alte reglaje, dar cine să le facă? La intersecția străzilor Popa Șapcă și Oituz, de pildă, culoare verde durează câteva secunde, insuficiente atât pentru pietoni, cât și pentru șoferii care se deplasează către Palatul Dicasterial.
Persoanele cu dizabilități, părinții cu copii mici sau bătrânii nu au nici o șansă să traverseze în timpii setați. Traversarea acelei străzi este un coșmar pentru orice pieton care nu e atlet. Supărați sunt și șoferii, care, după ce așteaptă minute bune ca semaforul să indice verde (de aceea se și formează o coloană impresionantă de mașini care vin dinspre mall) nu apucă să treacă decât câțiva în cele câteva secunde cât ține ”verdele”.
O problemă aproape similară, dar mai veche, am întâlnit-o și în zona Catedralei Mitropolitane. Acolo, pietonii pot traversa în siguranță doar în… fugă.
În altă zonă, pe artera principală din Calea Aradului, la intersecția cu Strada Liniștei, nu se poate traversa din cauza suprapunerii timpilor de trecere ai pietonilor cu cei ai mașinilor. Culoarea verde a semaforului pentru șoferii care vin dinspre Arad se suprapune, în ultimele secunde, cu cea a pietonilor care traversează artera spre stația de transport public.
Orașul e plin de astfel de situații absurde, cei mai prejudiciați fiind, evident, pietonii. Într-o țară în care în topul accidentelor rutiere se află neacordarea de prioritate, în care pentru uciderea unui pieton care traversează regulamentar nu se face nici o zi de închisoare, semaforizarea în interesul celor care se deplasează pe jos ar trebui tratată cu mai multă seriozitate…
si la spitalul judetean este la fel.Se presupune ca pe acolo trec oameni bolnavi care au viteza la mers…(ironic vorbind)…