Taberele școlare din Timiş, căzute în uitare și paragină – FOTO

Înainte de 1989, elevii din Timiș aveau la dispoziție zece tabere în care să-și petreacă vacanțele în mod organizat. În afară de distracție, copiii aveau parte de un program zilnic bine stabilit, ore fixe de masă, excursii și alte activități comune. Cu timpul, pentru că nimeni nu a investit în ele, taberele au ajuns în paragină, iar acolo unde s-a încercat, soluția încredințării unor investitori privați a eșuat.

La ora actuală, doar două tabere timișene mai primesc oaspeți, cele de la Chevereșu Mare și de la Poieni Strâmbu. Celelalte se transformă, pe zi ce trece, în ruine, cu toate eforturile primăriilor și ale consilierilor județeni de a îmbunătăți ceva. Se pare că, până la urmă, legislația le va veni de hac și celor două tabere rămase, pentru că profesorii își asumă din ce în ce mai greu răspunderea de a însoți grupurile de elevi în tabere.

Ţeapă în supermarketurile din Timişoara

Conform raportului pe prima parte a anului 2016, recent prezentat de Direcția Județeană pentru Tineret și Sport (DJTS) Timiș, Compartimenul tabere administrează cinci centre de agrement, din care doar două sunt funcționale.

Centrul de agrement din Chevereșu Mare este amplasat pe malul stâng al râului Timiș, în pădurea Bacova, la 30 de kilometri de Timișoara, dispunând de 46 de locuri de cazare.

Centrul de agrement de la Poieni Strâmbu este amplasat pe versantul nordic al Munților Poiana Ruscă, la o altitudine de 384 de metri, pe brațul principal de formare a râului Bega, având 53 de locuri de cazare.

Centrele de agrement au în dotare bloc alimentar propriu, sală de conferințe, parc de joacă și teren de sport multifuncțional cu nocturnă. Înainte de începerea vacanței de vară s-au luat, ca în fiecare an, măsuri pentru ca seriile de tabere să se desfășoare în condiții bune, în sensul igienizării și aprovizionării.

„În perioada ianurie 2016 și până în prezent, în comparație cu anul 2015 (o serie de tabără și 14 excursii) s-a observat o scădere a seriilor de tabără și o creștere a interesului pentru excursii. Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a Ordinului Ministerului Educației nr. 3060/3.02.2014 privind aprobarea Condițiilor de organizare a taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber în sistemul de învățământ preuniversitar, activitatea de tabere a fost îngreunată datorită multitudinii de demersuri solicitate cadrelor didactice, însoțitoare de grupuri. Astfel, interesul cadrelor didactice de a organiza tabere a scăzut față de anii precedenți”, se mai arată în raportul prezentat de DJTS Timiș.

Ce s-a ales de celelalte tabere?

Tabăra de la Bogda, amplasată în mijlocul unei zone cu păduri și dealuri, a fost odinioară, la începutul secolului trecut, stațiune balneoclimaterică, cu izvoare termale, la care veneau oamenii în cârje și plecau fără.

După 1960 a devenit tabără școlară, cu 300 de locuri, funcționând până în 2002, de când a început marea degradare.

Printre clădirile aproape în ruină pasc, de câțiva ani, turmele de oi ale ciobanilor din zonă.

Și la Herneacova a existat o tabără, cu capacitatea de 100 de locuri în mai multe pavilioane, dar aceasta nu mai este utilizată.

Nădrag, un experiment nereușit

Tabăra de la Nădrag avea 120 de locuri pe serie și era situată în frumoasa zonă a Munților Poiana Ruscă. După ani de degradare, administrația locală a reușit să treacă tabăra în patrimoniul propriu, pentru ca apoi să intre într-un parteneriat cu o firmă privată. Până în toamna anului 2015, la tabără trebuiau făcute investiții de câteva sute de mii de euro, dar nu s-a întâmplat nimic. La începutul acestui an, contractul de concesiune a fost reziliat.

În anul 2013, Consiliul Județena Timiș a încercat să preia taberele nefuncționale din județ, dar pentru aceasta era necesară o hotărâre de guvern, care nu a mai apărut. Deocamdată, administrația nu poate decât să privească la degradarea vechiului patrimoniu al educației, care făcea vacanțele mai plăcute pentru mii de elevi.

Problemă prea grea, chiar și pentru trei campioane olimpice!

Cele două clădiri ale taberei din Poieni Sat au fost ridicate la începutul secolului trecut, ca loc de odihnă și recreere pentru angajaţii Combinatului Siderurgic Hunedoara. În 1962, au fost trecute în patrimoniul Ministerului Învățământului, și astfel a luat ființă tabăra Poieni Sat. Au fost închise în 1994.

În cele peste două decenii care au trecut de atunci, s-a furat de acolo tot ce s-a putut. Autoritățile locale au avut, în tot acest timp, mâinile legate, deoarece clădirile se află în domeniul public al statului român. Nu au putut face investiții, dar nici nu au putut concesiona clădirile unor investitori interesați să le reabiliteze.

„Dezvoltarea zonei noastre ține în special de turism, de aceea orice afacere de acest gen este, pentru comunitate, bine-venită. Pe de-o parte s-ar crea locuri de muncă, dar și oamenii ar avea posibilitatea să-și valorifice producția obținută din legumicultură și creșterea animalelor”, declară Ioan Simoc, primarul comunei Pietroasa.

„Nu mi-am pierdut, încă, speranța că voi reuși să rezolv problema taberei din Poeni Sat. De-a lungul anilor, am fost personal la București la patru miniștri ai tineretului şi sportului, la doamnele Sorina Plăcintă, Doina Melinte, Gabriela Szabo și Elisabeta Lipă. Și am cerut, de fiecare dată, trecerea taberei din domeniul public al statului român în cel al comunei Pietroasa. Din păcate, solicitarea noastră nu a fost rezolvată”, spunea, în urmă cu două zile, primarul Ioan Simoc.

Ales pentru un nou mandat în fruntea administrației locale, edilul-șef a trecut din nou pe lista de priorități problema taberei din Poieni Sat, sperând că, până la urmă, mai marii de la București vor găsi o soluție pentru clădirile fostei tabere școlare, abandonate de mai bine de două decenii.

„Sper, sper pe mai departe ca, de la nivel de minister, să primim un răspuns favorabil. Actualul ministru al tineretului și sportului, doamna Elisabeta Lipă, mi-a spus că va iniția o procedură legislativă pe care o va înainta parlamentului, deoarece mai sunt, în țară, și alte foste tabere școlare aflate în această situație. Va fi o zi mare când vom vedea rezolvată această problemă, cea mai veche a administrației noastre locale”, mai afirmă primarul comunei Pietroasa.

Problemă grea, într-adevăr, dacă nu a putut fi rezolvată de trei campioane olimpice, doamnele Melinte, Szabo și Lipă.

 

Articol scris de Daniela Damian şi Mihaela Maghiar