Stăm ca fraierii pe o mare de resurse geotermale neexploatate

Timişul aur poartă! Patru orașe și cinci comune figurează pe BalneoMap, instrument creat pentru promovarea resurselor balneare

Toată zona de vest a ţării are resurse uriaşe de ape geotermale, dar utilizarea acestora este, din păcate, extrem de departe de potenţial, tinzând chiar spre zero!

Timişul nu face excepţie, iar Timişoara, la rândul ei, e situată pe zăcăminte foarte bogate de apă termo-minerală, cu proprietăţi terapeutice excelente, dar şi cu temperaturi ridicate, de 50 până la 80 de grade Celsius, care ar face-o pretabilă pentru utilizarea în instalaţii de încălzire.

CITEŞTE ŞI: Atenţie timişeni! Hoţii au o nouă metodă de a pune mâna pe lucrurile voastre

Cândva, cu decenii în urmă, apa caldă din adâncuri a fost utilizată la o scară respectabilă atât în Timişoara, cât şi în alte câteva localităţi din judeţ, dar, în complicata tranziţie de după 1989, praful s-a ales de facilităţile respective. Este drept, pe ici-colo mai apar proiecte tematice, în plus există şi posibilitatea obţinerii de finanţări europene pentru exploatarea apei geotermale, dar lucrurile se mişcă, totuşi, mult mai greu decât ar fi de dorit.

S-a ales praful de mai multe investiţii valoroase

În anii ’80 s-au efectuat mai multe foraje pentru captarea apei termale, la nivelul Timişului numărul acestora fiind de circa 40. În Timişoara, de pildă, astfel de sonde vechi, dar neutilizate, există în Parcul Alpinet, pe Bulevardul Pârvan (vizavi de Ştrandul Termal), în Parcul Copiilor, în Piaţa Bihor şi în Ronaţ, în apropiere de Strada Dunării. Unele dintre acestea au fost cândva folosite, dar în ultimele decenii exploatarea lor a fost oprită, din diverse motive. Şi în restul judeţului s-a ales praful de facilităţile create în urmă cu 30 sau chiar 40 de ani.

În oraşele Jimbolia şi Sânnicolau Mare, dar şi în comuna Lovrin, apa fierbinte din adâncuri a fost folosită pentru încălzirea unor imobile de locuinţe, dar şi a altor consumatori. La Tomnatic, unde producţia de legume era foarte bună – o mare parte lua chiar calea exportului – suprafeţe foarte întinse de sere au fost încălzite cu ajutorul apei geotermale. În paranteză fie spus, în cazul Tomnaticului soluţia tehnică nu a fost cea mai fericită, deoarece apa a fost introdusă direct în conductele instalaţiei de încălzire care s-au colmatat, din cauza depunerilor de fier, calcar şi altor minerale, dar deficienţa putea fi, totuşi, remediată.

Nici urmă nu a mai rămas, însă, din vechile instalaţii. Ici-colo s-au creat şi baze de tratament. Clinica balneo din Timişoara, de exemplu, se numără printre unităţile medicale care au aplicat proceduri pe bază de apă termo-minerală, dar acestea sunt istorie de multă vreme.

CITEŞTE ŞI: Reacţie după accidentul de pe autostrada Arad-Timişoara: „Trăiesc într-o ţară de proşti”

Şi în comuna Teremia Mara a funcţionat o micro-bază de tratament care le făcea mult bine în special bătrânilor ţărani cu artrită, reumatism, osteoporoză şi alte suferinţe generate de munca grea cu pământul sau cu animalele. Veneau zilnic cu zecile la tratament, chiar şi de la depărtări mari, dar asta până în urmă cu aproximativ 20 de ani, când capitalismul de carton, prin „grija” lui Ovidiu Tender în cazul în speţă, a pus pe butuci şi această bază balneară. Amintire a devenit, de altfel, şi apa termală din ştrandurile Banatul şi Termal din Timişoara, iar exemplele pot continua. Stăm, cu alte cuvinte, pe nişte zăcăminte care pot fi excelent exploatate atât energetic, cât şi în scopuri medicale, ba chiar avem şicmai multe foraje gata realizate, dar nu facem aproape nimic. Dacă ne referim şi la aşa-zisele strategii trâmbiţate de mulţi ani de autorităţi, fie ele naţionale, judeţene sau locale, pline de bune intenţii în ce priveşte exploatarea resurselor geotermale, dar cu un mare zero în dreptul realizărilor, putem doar să zâmbim amar.

Un singur proiect cu şanse de happy-end

Un bun exemplu este cel al Policlinicii de Balneofizioterapie din Timişoara. Până în urmă cu circa 15 ani, unitatea, aparţinând Spitalului Municipal, efectua tratamente cu apă termală. Procedurile respective au fost stopate, însă, din motive tehnice. Forajul prin care era captată apa minerală fierbinte, situat în zona sediului BRD de pe Bulevardul Vasile Pârvan, a devenit la un moment dat nefuncţional.
clinica balneo Loga
N-a fost foarte complicat să fie repus în funcţiune, dar au apărut probleme şi cu conductele, care s-au colmatat, astfel încât clinica balneo a rămas, de circa 15 ani, cu o gamă mai restrânsă de proceduri terapeutice, fiind excluse, volens-nolens, cele bazate pe apa tămăduitoare. Poate că problema ar fi fost rezolvată, totuşi, dacă nu interveneau îndelungi litigii legate de proprietatea asupra clădirii, care a revenit, în cele din urmă, municipalităţii.

Profesorul-doctor Mihai Drăgoi, şeful Clinicii de Balneofizioterapie din Timişoara, activează din 1990 în această unitate şi îşi aminteşte că timp de mai mulţi ani s-a folosit cu mare succes apa geotermală în procedurile de tratament aplicate aici.

„Au fost şi probleme de ordin tehnic, dar ne-au încurcat şi tentativele mafiei imobiliare de a pune mâna pe clădire, astfel încât unitatea funcţionează astăzi la doar 30 la sută din capacitatea pe care a avut-o cândva. De aproximativ 15 ani nu mai avem apă termală”, afirmă medicul.

Este drept, în cazul acestei clinici există sorţi de izbândă pentru o revigorare. Mai exact, este vorba despre un proiect în valoare de peste două milioane de euro. Dr. Olimpia Oprea, manager al Spitalului Municipal Timişoara, care are în subordine clinica balneo de pe Bulevardul C. D. Loga, afirmă că lucrările, finanţate din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, ar putea începe în toamna acestui an. „Avem drept de folosinţă asupra forajelor de lângă BRD şi din Parcul Copiilor. Îl vom utiliza cel mai probabil pe primul, pentru aprovizionarea clinicii cu apă geotermală.

Unitatea va fi extinsă şi modernizată, urmând să aibă, în plus, şi o bază de recuperare neuropsihică”, susţine Olimpia Oprea. Este, însă, una dintre puţinele iniţiative cu perspective de happy-end – însă nu mai devreme de anul 2020 – în ce priveşte exploatarea apei termale.

Iniţiative lăudabile, dar blocate în stadiul bunelor intenţii

Mai merită amintite şi alte iniţiative, dar care s-au împotmolit fie în birocraţie, fie în veşnica lipsă de fonduri. La acest capitol putem trece, de pildă, strădania edililor comunelor Dudeştii Noi, care şi-ar dori un Aqua-Park aprovizionat inclusiv cu apă termală, zăcâmântul existând în această zonă. Şi la Gottlob se doreşte exploatarea apei fierbinţi de la mare adâncime, dar şi aici povestea e încă departe de materializare. A mai apărut, trebuie spus, şi concesionarea de către stat în condiţii tulburi, în ultimele decenii, a exploatării unor zăcăminte de apă termală.

Bunăoară, ştrandul din comuna Variaş, refăcut şi dat în folosinţă anul acesta, nu poate folosi apă geotermală, deşi resursa există pe plan local, pentru că entitatea care o deţine cere o sumă de bani pe care primăria nu şi-o poate permite.

Avem şi gaz metan, dar tot fără folos

Mai sunt şi situaţii încâlcite, precum cea a forajului din Parcul Alpinet, mai exact din apropierea Terasei Flora. Acesta a aprovizionat cu apă fierbinte, la un moment dat, atât clinica de balneofizioterapie – la sfârşitul anilor ’80 – cât şi Ştrandul Termal şi baza Banatul. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), forajul respectiv nu este disponibil pentru exploatare.

S-a interesat de el, în chestiunea investiţiei în clinica balneo, conducerea Spitalului Municipal, dar, după cum ne relatează managerul Olimpia Oprea, răspunsul ANRM a fost negativ. Era o variantă bună pentru clinică atât din punctul de vedere al calităţilor curative ale apei care poate fi captată prin sonda respectivă, cât şi datorită conductei de patru ţoli existente de prin 1987 şi perfect funcţională aproape în întregime cu excepţia unui tronson distrus la modernizarea Podului Michelangelo, dar care poate fi refăcut fără eforturi financiare deosebite.

Despre zăcământul care poate fi exploatat prin instalaţia din Parcul Aplpinet trebuie spus că este bogat atât în apă geotermală cu proprietăţi terapeutice excelente, cât şi în gaz metan cu o puritate ridicată, de peste 90 la sută! Separarea gazului de apă e o joacă de copii din punctul de vedere al inginerilor, aşadar s-ar putea utiliza astfel de resurse şi terapeutic, şi energetic.

Iar instalaţia respectivă, care zace îngropată, nu e nici pe departe singura din judeţul Timiş care poate capta şi apă termală, şi gaze naturale. La fel sunt şi cele de la Tomnatic şi de la Lovrin, dar şi din alte puncte ale judeţului. E greu de spus în ce măsură precumpăneşte dezinteresul aututorităţilor sau interesul unor grei din domeniul afacerilor, dar concluzia e una singură: stăm pe o adevărată bogăţie şi nu mişcăm un deget ca s-o valorificăm.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “Stăm ca fraierii pe o mare de resurse geotermale neexploatate

  1. Cand se colmateaza conductele acasa locatarii le schimba. Spitalul nu poate face asta o data la cativa ani, serele de la Tomnatec la fel. Asa, ochiometric, mi se pare ca e mult mai ieftin decat incalzitul cu combustibil. Bun management!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *