POVESTE DE VIAŢĂ! Trei fraţi minori muncesc pentru a se întreţine. Nu au calculator şi nici telefon, dar la şcoală sunt premianţi

România este țara europeană cu cel mai mare procent de copii săraci din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, peste o jumătate dintre copiii români sunt expuși riscului de excluziune socială din cauza diferenței dintre condițiile lor de trai și cele de care se bucură majoritatea populației. Ce înseamnă să fii cu adevărat sărac și cine stabilește limitele?

În comuna timișeană Variaș, copiii familiei Iela – Alin, Cosmin și Diana – sunt considerați de comunitate ca fiind nevoiași. Tatăl este, în opinia localnicilor, ”pătimaș și fără altă ocupație”, iar mama este cea care muncește peste puterile sale. Când ”stâlpul casei” lucrează peste hotare, copiii sunt în grija bunicilor. Un sprijin primesc și de la comunitate, ai cărei reprezentanți le solicită celor mici ajutorul la anumite munci.

”Lucrez pentru sume mici de bani prin vecini. Am săpat grădinile cu hârlețul. Uneori vine și fratele meu cu mine. Ne mai cheamă oamenii la spart sau la cărat lemne. Cu câștigul obținut ne descurcăm cumva”, spune Alin Iela, cel mai mare dintre copiii familiei, care este elev în clasa a VIII-a.

Cel mai mare câștig: o vițică

Cei trei copii au reușit ca prin munca lor să câștige… o vițică. ”Am primit-o de la nașa Dianei pentru că, împreună, am desfăcut de ghije două remorci de porumb”, spune Cosmin – elev în clasa a VII-a -, în timp ce ochii surorii sale mai mici, aflată în ultimul an de școală primară, strălucesc de mândrie că a putut să facă și ea ceva pentru familia sa. Copiii își ajută și bunicii în gospodărie la creșterea animalelor: a vițicii, a porcilor, a păsărilor și a unui cal.

”Nu ne e greu niciodată. Nu suntem triști. Ne-am obișnuit cu munca și cu toate. Nu ne simțim diferit față de alți copii, nici măcar din punct de vedere material, deși unele lucruri ni le câștigăm singuri”, spun copiii.

Cu mult bun-simț

Dascălii Școlii Gimnaziale din Variaș îi laudă pe copiii familiei Iela și susțin că se evidențiază prin mult bun-simț.

”Mama lor face foarte mult pentru ei. Lucrează, de trei ani, în Austria în sectorul de îngrijire a persoanelor în vârstă. A reușit să le cumpere o casă pentru că înainte stăteau în chirie. Cei doi frați mai mici învață foarte bine. Sunt copii de nota zece, doar pe ici-colo mai au și câte un nouă. Cosmin a fost elevul meu și a participat și la concursuri de matematică”, spune învățătoarea Delia Luchin.

Cosmin și Diana sunt pasionați de desen, iar băiatul realizează lucrări deosebite. Alin, băiatul cel mai mare, și-a câștigat respectul semenilor prin vrednicie și printr-o putere de muncă de om matur.

Fără calculator și telefon

La prima vedere, nu pare să existe nici un minus între copiii familiei Iela și ceilalți colegi ai lor. Ba chiar au mai multe plusuri: o ținută mai îngrijită, un limbaj mai cuvincios și o timiditate respectuoasă. ”Mi-e greu fără mama”, spune Alin, care doar în prezența celei care i-a dat viață se mai simte copil.

Cosmin îndură despărțirea cu stoicism, iar Diana suferă: ”Mama lucrează trei luni în Austria, apoi vine pentru o scurtă perioadă acasă, după care pleacă din nou, chiar și pentru șase luni”. Legătura cu figura primară de atașament este păstrată ”telepatic”. Copiii nu au nici calculator și nici telefon. ”Nu știm când vine. Tot timpul o așteptăm…”


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 Răspunsuri “POVESTE DE VIAŢĂ! Trei fraţi minori muncesc pentru a se întreţine. Nu au calculator şi nici telefon, dar la şcoală sunt premianţi

  1. Buna,daca se poate lasa o adresa sau un contact ,poate chiar si un nr.de tel.sa iau legatura cu acesti copii;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *