Suntem în plină campanie de tăiere a porcilor, bănăţenii pregătindu-se pentru sărbătoarea Crăciunului. Şunculiţa, toba, cârnaţii, caltaboşii şi slănina sunt pregătite după diferite reţete, care de care mai provocatoare. Din păcate, obiceiul tăierii porcului nu mai este întâlnit în fiecare gospodărie ţărănească, tot mai multe familii renunţând la această frumoasă tradiţie.
O dovadă în acest sens o constituie faptul că au scăzut simţitor efectivele de porcine din gospodăriile ţărăneşti. Astfel, dacă în anii 1990, în judeţul Timiş existau aproximativ 120.000 de porci (fără a-i pune la socoteală pe cei din fostul „Comtim”), numărul acestora a scăzut acum la jumătate. Cauzele sunt de trei feluri: economice, legislative şi demografice.
În primul rând, nu mai este rentabil să se crească porci, pentru că apare o mare problemă cu desfacerea. Abatoarele nu sunt interesate să se aprovizioneze cu porci de mărimi şi rase diferite, preferând porci uniform calitativ, aşa cum se găsesc în ferme.
Pe de altă parte, legea cererii şi a ofertei avantajează tot marile ferme, care afişează preţuri mai mici decât cele cu care vin ţăranii din micile gospodării. S-a ajuns ca porcul viu să se vândă chiar şi cu cinci lei/kilogram, ceea ce pentru ţărani este o mare lovitură.
În plus, porcii din marile ferme au un mai bun randament al calităţii alimentare, în sensul că deţin mai puţină slănină, iar preparatele din carne sunt ambalate mult mai estetic.
De asemenea, un alt inconveninet pentru ţărani este că vânzarea animalelor către abatoare nu este permisă, ci doar către alte gospodării. Numărul redus de porci este explicabil şi prin faptul că satele au fost depopulate, mulţi fiind plecaţi în străinătate, la muncă. De Crăciun, cei care vin acasă preferă să cumpere carne din măcelării sau din hipermarketuri.
Tăierea porcului devine, tot mai mult, un fel de hobby al celor care ţin cu neapărat să mai păstreze tradiţiile şi să se adune la o ţuică fiartă în curtea casei părinteşti, pentru că din punct de vedere al costurilor, nu se merită. Totuşi, sunt multe păreri conform cărora gustul porcului hrănit de ţăran este superior celui din marile ferme.
Consilierul judeţean Tiberiu Lelescu, specialist agricol, spune că porcii autohtoni sunt mai gustoşi şi de aceea au şi un preţ mai mare decât cei „comunitari”.
„Bănăţeanul are o vorbă, care spune cam aşa: nu sfârâie-n tigaie carnea de la porcul care nu e crescut acasă cu porumb sau cu dovleac. Nu mai avem porci ca altădată şi e mare păcat, pentru că Banatul a fost o zonă în care s-au creat chiar unele rase”.
Veştile bune sunt aduse de Adrian Popa, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Timiş, care spune că nu s-au semnalat probleme de sănătate animalieră în judeţ.
„Am avut şi avem controale în ferme şi în gospodăriile individuale legate de starea de sănătate şi nu există deocamdată boli declarabile la porc. E bine că nu mai avem astfel de probleme încă din februarie 2008”, spune Adrian Popa.
O pată de culoare e legată de modul de sacrificare a porcilor. Conform normelor europene, aceştia ar trebui asomaţi, însă regula este mai mult de formă. Direcţia Sanitar-Veterinară nu are personal suficient pentru a face controale în această direcţie, dar nici nu există sesizări că porcii ar fi tăiaţi după regulile strămoşeşti, semn că bănăţenii ştiu să fie… vecini buni.
