Pe urmele tatălui! Prima femeie din istoria piețelor Timișoarei a învățat din familie cum se falsifică realitatea

Pe urmele tatălui! Prima femeie din istoria piețelor Timișoarei a învățat din familie cum se falsifică realitatea

Zilele trecute, când puneam cap la cap informațiile care au stat la baza articolului “Protejata lui Dominic Fritz a ținut morțiș să ajungă șefă peste piața volantă fiindcă părinții săi își vând acolo produsele”, am dat peste o investigație pe care am publicat-o în urmă cu peste cinci ani, în care unul dintre protagoniști era nimeni altul decât Ionică Prohab, tatăl Cătălinei Jahn, directoarea adjunctă instalată ilegal în funcție la SC Piețe SA!

Dacă subiectul de-atunci ni-l amintim și acum, în schimb, uitasem numele lui Prohab, deși dumnealui a jucat un rol de anvergură în manevra devoalată în acel articol intitulat “Un proiect pe fonduri europene derulat de Primăriile Timișoarei și Dumbrăviței are la bază un cumul de infracțiuni acoperite de mai multe instituții ale statului”.

Vom reda, în continuare, pasaje ample din articolul publicat în 2017, astfel încât să înțelegeți mecanismul fraudulos folosit de funcționarii unei instituții publice – Direcția Agricolă Timiș – pentru a-i scoate basma curată pe campionii încălcării legii din Primăria Dumbrăvița, condusă pe-atunci de pesedistul Victor Malac.

 

Un incubator de afaceri construit pe pășune

Mai întâi, punerea în temă: “În ediția de astăzi (n.r. – 14 februarie 2017) vă vom prezenta un alt caz flagrant de încălcare a legii, un cumul de ilegalități produse cu ocazia derulării de către Primăria Dumbrăvița a unui alt proiect pe fonduri europene – coincidență, tot în parteneriat cu Primăria Timișoara -, ne referim la proiectul lansat în 15 decembrie 2011 și intitulat <Structuri locale pentru sprijinirea afacerilor în comuna Dumbrăvița – incubator de afaceri>.

Având o valoare totală de 4.840.672 lei (peste un milion de euro), din care 1.776.273 lei reprezentau fonduri europene nerambursabile, iar o sumă identică reprezenta confinanțarea asigurată de cele două primării implicate, prin proiectul mai sus amintit urma să se construiască, în comuna Dumbrăvița, un incubator de afaceri, al cărui grup-țintă să fie constituit din întreprinzători locali, în special tineri, IMM-uri, inclusiv microîntreprinderi, firme aflate la începutul activității lor economice, care nu își puteau permite închirierea unor spații de lucru la prețul pieței libere.

Pregătit de administrațiile din Timișoara și Dumbrăvița pe vremea când primari erau Gheorghe Ciuhandu și Szilagyi Geza, proiectul a fost pus în practică și finalizat de succesorii acestora, Nicolae Robu și Victor Malac. Încă de la început, administrația din Dumbrăvița știa că are o mare problemă cu locația incubatorului de afaceri, în sensul că terenul ales pentru construirea clădirii nu putea fi scos cu una, cu două din circuitul agricol, fiindcă făcea parte din pășunea comunei, iar Legea 214/2011 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor spunea clar, la articolul 28:

<Constituie infracțiune (…) schimbarea destinației suprafeței de pajiște în alte categorii de folosință fără aprobările legale în vigoare>. Și încă un detaliu: infracțiunea respectivă era pedepsită cu închisoarea de la două luni la doi ani. În fine, lucrurile au mers pe repede înainte: în decembrie 2012, Primăria Timișoara a organizat o licitație pentru construirea incubatorului, iar fericitul câștigător a fost declarat SC Biju SRL, contra sumei de 2.245.000 lei. În ciuda faptului că legea era clară și nu se putea construi nimic pe pășunea respectivă, Primăria Dumbrăvița eliberează, în decembrie 2012, autorizația de construire, iar Biju SRL se apucă de lucru, astfel că, în luna august 2014, se inaugurează, cu mare fast, clădirea incubatorului de afaceri”.

 

În căutarea adeverinței misterioase

Urmează în articolul din 2017 o corespondență purtată de noi cu Prefectura Timiș, instituție care a încercat, și ea, să ne ducă cu preșul, dar fără succes. Sărim direct la partea care ne interesează, cea cu Direcția Agricolă Timiș:

“Departe de a ne dezarma răspunsul prefectului, noi ne-am continuat investigația. Am obținut de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș (OCPI) o copie a extrasului CF menționat în adresa prefecturii: din document reieșea că, în data de 4.02.2014 (când construirea incubatorului se afla deja pe ultima sută de metri!), OCPI Timiș a modificat categoria de folosință din pășune în teren arabil a suprafeței pe care se construise incubatorul de afaceri, la rubrica respectivă fiind menționată ca act justificativ adeverința nr. 259/2014 emisă de Direcția pentru Agricultură Județeană Timiș (DAJT).

Intrigați de această manevră pe cât de tardivă, pe atât de dubioasă, i-am făcut o vizită directorului DAJT, Doru Petanec (n.r. – decedat în primăvara trecută). I-am explicat că am dori să ne pună la dispoziție o copie a documentației elaborate de instituția pe care o reprezintă prin care s-a aprobat scoaterea din circuitul agricol a celor 30.000 de metri pătrați din Dumbrăvița, mai ales a acelei stranii adeverințe nr. 259/2014”.

 

Un fals ordinar

Și acum începea show-ul: “După ce a aflat scopul vizitei noastre, domnul director și-a chemat un subaltern, pe Cristian Dăneți, cel care se ocupă de problematica respectivă, rugându-l să răspundă solicitării noastre. După vreo trei-patru zile, l-am contactat pe Cristian Dăneți, care ne-a explicat că nu găsește niciunde vreun document legat de scoaterea din circuitul agricol a pășunii din Dumbrăvița, nici măcar unul! Nici măcar adeverința nr. 259/2014!

Ne așteptam la răspunsul ăsta, așa că am făcut alte demersuri la OCPI Timiș, de unde am obținut o copie a acelei adeverințe de negăsit în arhiva DAJ Timiș, cea cu nr. 259/2014, iar ca bonus, o adeverință emisă de Primăria Dumbrăvița. Aveam în fața ochilor o mostră clară de fals intelectual, atât de căutata adeverință nr. 259/2014 reprezentând o făcătură ordinară concepută tardiv și stângace pentru a masca ilegalitatea crasă a Primăriei Dumbrăvița.

Datată 3.02.2014, adresată către OCPI Timiș și semnată de directorul executiv Doru Petanec (revenim la semnătură puțin mai încolo), adeverința avea următorul conținut: <Referitor: dosar nr. 259/31.01.2014 privind acord de principiu. Având în vedere memoriul justificativ nr. 1409/31.01.2014 privind schimbarea categoriei de folosință a terenului, adeverința nr. 1408/31.01.2014 eliberată de Primăria Dumbrăvița, prin care se adeverește că parcela înscrisă în CF nr. 403868, în suprafață de 27.977 mp, nu figurează și nu a fost folosită ca pășune între anii 2006-2014 și nici nu a beneficiat de plăți APIA, HCL Dumbrăvița nr. 53/28.07.2010, nr. 45/10.06.2010, autorizațiile de construire nr. 282/23.08.2010, nr. 385/06.12.2012, nr. 194/24.08.2011, verificând datele prezentate ne exprimăm acordul de principiu pentru schimbarea categoriei de folosință a terenului înscris în CF nr. 403868>.

Cu această adeverință emisă în 3 februarie 2014 de Direcția Agricolă Timiș, băieții deștepți din Primăria Dumbrăvița au mers imediat la OCPI Timiș, care s-a executat instantaneu – chiar a doua zi! – și a schimbat categoria de folosință din pășune în arabil!”.

 

 

Infracțiuni de manual

Articolul continua cu o demontare pas cu pas a strategiei funcționarilor Direcției Agricole Timiș:

“Haideți acum să analizăm puțin această adeverință…

1. Aceasta nu are din start vreo valoare, pentru că, și dacă ar fi fost vorba de o procedură legală și efectuată la timp, nu DUPĂ ridicarea construcției, legea vorbește de avizul ministerului, nu de cel al direcției (știm ce vorbim, am văzut alte dosare similare)!

2. Mai multe documente la care face referire <adeverința> au fost emise vineri, 31 ianuarie 2014 – un întreg dosar, un memoriu justificativ și o adeverință a Primăriei Dumbrăvița -, au urmat două zile de weekend, iar luni, 3 februarie 2014, se presupune că angajații Direcției Agricole s-au trezit cu noaptea în cap, au lins toată documentația și au eliberat cu o promptitudine incredibilă <adeverința>, care a ajuns de urgență la OCPI Timiș, unde, în 4 februarie, s-a produs permutarea instantanee menționată mai sus! Simpaticul personaj animat Speedy Gonzales nu credem că ar face față la Direcția Agricolă…

3. Convinși probabil că documentul nu va ajunge vreodată să fie făcut public, băieții de la DAJ Timiș n-au avut nici o emoție în a menționa printre actele care au stat la baza emiterii adeverinței inclusiv autorizațiile de construcție din 2010, 2011 și 2012, în condițiile în care acestea ar fi trebuit să fie POSTERIOARE eliberării adeverinței!

4. Mai mult, în textul analizat se menționează că în adresa Primăriei Dumbrăvița se adeverește că parcela cu pricina <nu figurează și nu a fost folosită ca pășune>, o minciună cât casa: în adeverința nr. 1408/31.01.2014 a primăriei scrie că parcela respectivă ESTE pășune și nu a fost utilizată ca pășune! Cum să minți în halul ăsta?! Uite-așa…

5. Acest <acord de principiu> pe care i-l dădea Direcția Agricolă Primăriei Dumbrăvița avea valoare egală cu zero, neavând cum să țină locul unui aviz al Ministerului Agriculturii dat în condițiile legii, ca urmare a unor proceduri îndeplinite cu strictețe și la timpul potrivit. Totuși, OCPI Timiș a închis ochii la falsul grosolan, a operat schimbarea categoriei de folosință a terenului din pășune în arabil și, mai apoi, a admis intabularea incubatorului de afaceri”.

 

Ionică Prohab, mut ca un pește

În continuare, intra în scenă Ionică Prohab, tatăl celei care avea să devină, peste ani, impostoarea de la Piețe SA:

“După ce am obținut cele două adeverințe, cea emisă de DAJ Timiș și cea eliberată de Primăria Dumbrăvița, i-am făcut o nouă vizită directorului Doru Petanec, solicitându-i să ne lămurească cum a putut gira un asemenea fals. Cu hârtia sub ochi, domnul Petanec ne-a precizat că semnătura nu-i aparține lui, ci unui subaltern, Ionică Prohab, cel care, la vremea respectivă, avea în atribuții eliberarea unor asemenea acte.

Convocat în biroul directorului, domnul Prohab n-a fost, evident, în stare să explice inexplicabilul, nici măcar cum de a semnat în locul directorului fără să semnaleze cumva acest lucru. Tentativa sa de justificare – cică un aproape ilizibil semn de pe foaie reprezenta bara pusă atunci când semnezi în locul cuiva – ne-a stârnit amuzamentul și cam atât.

Ionică Prohab a rămas cu gura încleștată atunci când l-am rugat să ne explice cum a putut semna un asemenea document, dumnealui limitându-se a ne promite că, în cursul zilei respective, va căuta în arhiva instituției dosarul nr. 259/31.01.2014 și întreaga documentație aferentă care a stat la baza emiterii halucinantei adeverințe nr. 259/3.02.2014. Aceeași promisiune ne-a făcut-o și directorul Doru Petanec, care ne-a declarat că până a doua zi subalternii săi ne vor pune la dispoziție actele respective”.

 

Cuvântul de ordine: mușamalizare

Finalul poveștii a fost previzibil, mușamalizare pe linie: “Ca unii care am mai văzut filmul o dată, le-am replicat celor doi funcționari că, din moment ce toată mascarada cu documentația făcută pe repede-înainte era menită a acoperi ilegalitatea făcută de Primăria Dumbrăvița, suntem absolut convinși că nimeni nu va găsi ceva în arhivă, pentru simplul motiv că nici nu există altceva în afară de acea adeverință falsă!

Discuția a avut loc marți, 7 februarie 2017, în biroul directorului Doru Petanec. A doua zi, șeful Direcției Agricole Timiș nu ne-a mai răspuns la telefon și, evident, nimeni nu ne-a trimis nici un dosar, nici un document. Avusesem dreptate: funcționarii Direcției Agricole Timiș au comis un fals intelectual clar ca lumina zilei pentru a ascunde o altă infracțiune comisă de trupa aflată la butoanele Primăriei Dumbrăvița!”.

Asta s-a întâmplat în februarie 2017, iar publicarea articolului n-a fost urmată de nici un drept la replică sau de vreo altă acțiune de intimidare, semn că toți cei implicați au convenit că a nu face valuri era cea mai nimerită strategie la acel moment.

 

Nu te joci cu moștenirea genetică…

Am considerat necesar să republicăm practic articolul de-acum cinci ani pentru a demonstra că așchia n-a sărit departe de trunchi. Ionică Prohab falsifica, în 2014, un document pentru a acoperi ilegalitățile săvârșite de pesedistul Victor Malac, iar șapte ani mai târziu, fiica sa, Cătălina Jahn (după căsătorie), useristă aflată sub protecția primarului Dominic Fritz – care se declară extrem de mândru de prima femeie din istoria piețelor Timișoarei – beneficiază de o angajare ilegală pe o funcție de conducere, dictată pe linie de partid, care atrage după sine deschiderea unui dosar penal.

Moștenirea genetică a funcționat ireproșabil.